Deschide meniul principal

Plasa Câmpia Turzii, județul Turda

(Redirecționat de la Plasa Câmpia Turzii)

Plasa Turda (1918 - 1925), ulterior Plasa Câmpia Turzii (1925 - 1950), a fost o unitate administrativă de ordin doi din cadrul județului Turda, cu reședința în orașul Turda. În anul 1925, sediul de plasă a fost mutat în nou-înființata localitate Câmpia Turzii.

DescriereModificare

Plasa Turda a funcționat între anii 1918-1925. Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr.1972 / 13 iunie 1925) plasa Turda a fost redenumită Plasa Câmpia Turzii, care a funcționat până în anul 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, înlocuite cu regiuni și raioane organizate după model sovietic.

În Plasa Turda, respectiv în Plasa Câmpia Turzii, au fost înglobate următoarele localități (cu denumirile de atunci):

Agârbiciu, Bagiu, Banabic, Beiul de Câmpie, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Chiend, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Indol, Micuș, Mischiu, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Sălicea, Săliște, Sând, Sâniacob, Sânmartinul Deșert, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Silvașul Unguresc, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca.

Sediul preturii plășiiModificare

 
Sediul preturii plăşii Cȃmpia Turzii (azi sediul primăriei localităţii)

Între anii 1925-1943, pretura plășii Cȃmpia Turzii a funcționat provizoriu în diferite case închiriate de la localnici. La inițiativa prim-pretorului de atunci, Dumitru Barbu, în anul 1943 s-a construit un sediu al preturii, care a funcționat pȃnă în 1950, după care a devenit sediul primăriei Câmpia Turzii (str. Laminoriștilor nr.2). Clădirea a fost construită în stil arhitectonic românesc brâncovenesc.

DemografieModificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 32.252 locuitori, dintre care (din punct de vedere etnic) 20.789 români (64,5%), 9.351 maghiari (29,0%), țigani 1.577 (4,9%), 354 evrei (1,1%) ș.a.[1]

Sub aspect confesional populația era alcătuită din 17.046 greco-catolici (52,9%), 8.865 reformați (27,5%), 4.344 ortodocși (13,5%), 1.287 romano-catolici (4,0%), 355 mozaici (1,1%) ș.a.[2]

După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși era următoarea:[3]

Unitate administrativă Locuitori Bărbați Femei
Orașul Turda 20.057 9.882 10.175
Total rural 161.896 80.295 81.601
1. Plasa Baia de Aries 15.162 7.493 7.669
2. Plasa Câmpeni 35.986 17.990 17.996
3. Plasa Câmpia Turzii 31.883 15.707 16.176
4. Plasa Iara 16.996 8.462 8.424
5. Plasa Luduș 33.230 16.486 16.744
6. Plasa Mihai Viteazul 28.749 14.157 14.592

PlășiModificare

  • Orașul Turda - populație 20.057
  1. Plasa Baia de Arieș, populație 15.162, reședință Baia de Arieș,
  2. Plasa Câmpeni, populație 35.986, reședință Câmpeni, azi în județul Alba,
  3. Plasa Câmpia Turzii, populație 31.883, reședință Câmpia Turzii,
  4. Plasa Iara, populație 16.996, reședință Iara, azi în județul Cluj,
  5. Plasa Luduș, populație 33.230, reședință Luduș,
  6. Plasa Mihai Viteazul, populație 28.749
  7. Plasa Unirea a fost ulterior constituită prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din estul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș

Vezi șiModificare

Materiale documentareModificare

Referințe, noteModificare

  1. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 484.
  2. ^ Idem, pag. 763.
  3. ^ Portret - județul Turda interbelic

Legături externeModificare