Podul Albița–Leușeni
| Podul Albița–Leușeni | |
| 46°47′31″N 28°09′16″E / 46.792046414823°N 28.154529318395°E | |
| Traversat de | DN24B M1 (Republica Moldova) drumul european E581  |
|---|---|
| Traversează | Prut Frontiera între Republica Moldova și România |
| Locație | Drânceni Leușeni |
| Lungime | 163 m |
| Construcție | |
| Lansarea proiectului | |
| Utilizare | |
| Precedat de | Podul Eiffel |
| Urmat de | Podul Bumbăta–Leova |
| Prezență online | |
Podul Albița–Leușeni este un pod rutier peste Prut și un punct de trecere a frontierei între Moldova și România. Acesta face legătura între localitățile Albița din România și Leușeni din Republica Moldova și respectiv dintre drumurile DN24B (România) și M1 (Republica Moldova), fiind situat pe Drumul european E581.
Realizează o conexiune între România și Republica Moldova pe cel mai important culoar rutier dintre cele două state și către celelalte state ale Uniunii Europene: ruta Chișinău-Leușeni, spre direcția București, prin Huși.
Istoric
modificareÎnainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[1]
În contextul situației precare în care se afla infrastructura rutieră și feroviară a țării după Primul Război Mondial, condiție cumulată și cu criza financiară existentă, în 1929 s-a contractat un împrumut bancar de 500 000 000 lei destinat pentru șosele și poduri, în vederea ameliorarării părților degradate sau construirea altora noi. La Albița s-a construit astfel un pod nou,[2] care să înlocuiască podul de șosea și de cale ferată construit în timpul războiului. Acesta a fost construit sub conducerea inginerului I. Balbareu.[3] Podul nou apărut a fost însă aruncat în aer în anul 1944, în timpul operațiunilor militare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fragmente din structura vechii lucrării de artă încă mai pot fi în prezent observate în albia Prutului.[4]
Vezi și articolul: Prima ofensivă Iași-ChișinăuVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Podul actual a fost construit în anul 1958, la edificarea sa folosindu-se pentru suprastructură proiectul inițial din anii 1942-1943.[5]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele Calea ferată Podgoriile Hușilor–Bucovăț și Podul de FloriVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Dat fiind că evoluția traficului rutier supune intens la uzură suprastructura existentă, o expertiză efectuată în luna martie 2022 a propus construirea unui pod nou, pe actualul amplasament.[5] Acesta ar urma să aibă patru benzi de circulație, câte 2 pe fiecare sens, iar viitoarea structură urmează a fi proiectată pentru utilizare duală, civilă și militară, urmând a fi inclusă în rețeaua transeuropeană de transport.[6]
Rol
modificareRealizează o conexiune între România și Republica Moldova pe ruta Chișinău-Leușeni, spre direcția București, prin Huși, această rută fiind cel mai important culoar rutier dintre cele două state și în același timp cel mai important culoar către celelalte state ale Uniunii Europene.[7]
Caracteristici
modificareLucrarea de artă este situată la frontiera cu Republica Moldova și leagă DN24B din România[5] cu Drumul Expres M1 din Republica Moldova,[8] respectiv localitățile Albița din județul Vaslui, România[5] și Leușeni, din Republica Moldova,[8] fiind cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei moldo-române.[4] Este situat de drumul european E581.[9]
Podul are lungimea de 163 m, lățimea totală 8,84 m, din care partea carosabilă are 7,00 m. Există și două trotuare tehnice, cu lățimea a câte 0,70 m.[8] Lucrarea de artă este dimensionată la clasa I de încărcare (convoi A13, S60).[5]
Referințe
modificare- ^ Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în
- ^ Bănescu, D; Terasamentele, procedeele de construcții, drumurile, etc., în decursul ultimilor 50 de ani, Istoricul Societății Politecnice..., p.172
- ^ Ionescu-Bizeț, Ion (ing.); Podurile, Istoricul Societății Politecnice..., p.223
- ^ a b Cristina Popescu (), „Cel mai tranzitat pod peste râul Prut, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, a fost reabilitat”, TVR Moldova, arhivat din original la , accesat în
- ^ a b c d e Guvernul României (), „Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind podul rutier peste râul Prut, la frontiera între cele două state, între localitățile Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova)”, Portalul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (România), accesat în
- ^ Adriana Susnea, „Demolarea și reconstrucția Podului Albița – Leușeni, cu fonduri UE”, Monitorul de Vaslui, accesat în
- ^ Petru Bacal, Dorin Lozovanu (coord.) (), Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografi ce, socio-economice și ecologice (PDF), Chișinău: Dira-Ap, p. 80, ISBN 978-9975-3236-5-9, accesat în
- ^ a b c Guvernul Republicii Moldova (), „Hotărâre cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind podul rutier peste râul Prut, la frontiera între cele două state, între localitățile Leușeni (Republica Moldova) – Albița (România), și împuternicirea delegației oficiale pentru negocierea acestuia” (PDF), Portalul Guvernului Republicii Modova, accesat în
- ^ Poliția de Frontieră (Republica Moldova) (), „INFORMARE”, Portalul Polițieie de Frontieră al Republicii Moldova, accesat în
Bibliografie
modificare- Societatea Politecnică din România; Semicentenarul 1881–1931. Istoricul desvoltării tecnice în România, Volumul I Istoricul Societății Politecnice. Științe pure și aplicate. Arhitectură. Lucrări publice.; București; 1931
Vezi si
modificareLegături externe
modificare