Poiana, Șoldănești

sat din raionul Șoldănești, Republica Moldova
Poiana
—  Sat  —
Poiana se află în Moldova
Poiana
Poiana
Poiana (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°53′02″N 28°51′23″E ({{PAGENAME}}) / 47.8838888889°N 28.8563888889°E

Țară Republica Moldova
RaionȘoldănești
Prima atestare documentară11 martie 1740[1][2]

Guvernare
 - PrimarNadejda Negruța (PAS[3], 2023)

Altitudine186 m.d.m.

Populație (2014)[4]
 - Total819 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-7227
Prefix telefonic272

Prezență online

Poiana este o localitate în Raionul Șoldănești, Republica Moldova.

În Poiana, agricultura și creșterea animalelor sunt adesea principalele mijloace de trai pentru locuitori. Terenurile agricole înconjoară satul, iar oamenii lucrează în mod tradițional pentru a cultiva culturi precum porumb, grâu, cartofi și legume. De asemenea, unele gospodării au animale domestice precum vaci, capre, păsări și uneori chiar câteva oi pentru a-și asigura surse suplimentare de hrană și venit.

Satul are și unele mici afaceri locale, cum ar fi magazine de produse alimentare sau de nevoi zilnice, ateliere de artizanat sau mici pensiuni pentru turiști.

În ceea ce privește viața socială, locuitorii Poianei se adună adesea la biserica locală sau la centrul comunitar pentru diverse evenimente religioase sau culturale.

În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Poiana–Curătura.[5]

Istorie modificare

Etimologie modificare

Mențiune documentară a satului Poiana o găsim într-un hrisov de danie din 7 iulie 1471 a lui Ștefan Vodă către Afanasie, fiul lui Grigorașcu, în care se spune: “Le-am dat și le-am întărit ocina lor satul Poiana, care este pe rîul Nistru în ținutul Soroca

Iar hotarul acestei ocine a satului Poiana se începe întîi de la rîul Nistrului… și din sus de Curătura încercată e o piatră de hotar a ocinei Poiana și înainte drept la Nistru pe lîngă ocina Tarasova și tot înainte pînă la rîul Nistru, unde se află la piatra de hotar pe malul Nistrului, despărțirea dintre ocina Poiana Tarasova, a cărei hotar stă în fața "pietrei roșii" care este dincolo de rîul Nistru, și apoi tot în sus pe rîul Nistru pînă ce se află și hotarul de unde am început.”

Mănăstirea Poiana a fost întemeiată în anul 1722. În 1816 aici rămaseră puțini călugări, în timp ce satul de reședință nu avea biserică. Blagocinul mănăstirilor din Soroca, Onisifor, stareț la Cosăuți, făcu atunci un raport pentru suprimarea mănăstirii și predarea bisericii sale satului, lucru consimțit de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Călugării de la mînăstirea Poiana au fost repartizați la alte mănăstiri.

Geografie modificare

Amplasare modificare

În preajma satului se află rezervația peisajistică Poiana-Curătura-Tarasova cu o suprafață de 692 ha, care include terasele din preajma Nistrului între comunele Socola și Tarasova, precum și minunatele canioane, care se deschid spre Nistru mai la nord-vest de Poiana și Curături. În afară de povîrnișurile pietroase, precum și de terasele de jos de pe malul rîului Nistru, în această rezervație peisajistică intră fondurile forestiere Poiana; Curături-Corn; Curături-Tabăra ale gospodăriei silvice Șoldănești. Pe această porțiune se găsesc terasele vechi ale Nistrului (IV-VI), care formează ieșituri abrupte cu o lungime de 50-70 m peste alte terase mai tinere (I-III). Din terasele abrupte și dezgolite se văd depunerile sarmatice. Depunerile sînt formate în temei din straturi de lut margă (marnă) cu sloiuri de torf vulcanic (7 m), iar mai sus – calcar (13 m). Ele conțin rămășițe ale bogatei faune de moluște. Orizontul în partea de jos este fomat din nisipuri și calcar ocsalit.

Faună modificare

Porțiunile de pădure de pe crestele deasupra prăpastiilor sînt în temei din tei auriu, stejar petrofit, arțar, carpen, frasin, păr, cireș și alte specii de copaci. Frasinul obișnuit s-a concentrat în vîlcele și gropi, unde umiditatea solului este mai mare. Arțarul cu frunza ascuțită, arțarul de cîmp și vișinul magaleb cresc în locurile, unde la bază sunt calcar și nisipuri. În partea mijlocie a povîrnișurilor se întind păduri formate din copaci pitici de stejar, carpen, cireș, păr, vișin magaleb, în unele locuri cresc arbuști denși de măceș, scumpie, corn, porumbrele, mesteacăn european. Aici toamna gama de culori este foarte bogată și fermecătoare.

Floră modificare

Dintre animalele sălbatice se întîlnesc dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepure, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, căprioare, aici sunt multe păsări cîntătoare. Pe apa rîului Nistru se întîlnesc colonii de rațe sălbatice, lebede, bîtlani, berze albe și negre, de asemenea se întîlnesc șobolanul de apă, vidra. Malurile stîncoase, grotele, peșterile naturale sunt locurile de viață pentru jderul de piatră], coloniile de lilieci: liliacul tîrziu, noptarul cu urechile ascuțite, noptarul de apă. În grotele inacesibile trăiesc vulturii. Majoritatea dintre aceste animale ca bursucul, liliacul, păsările răpitoare sînt introduce în Cartea Roșie a Republicii Moldova și sînt ocrotite de stat.

Turism modificare

În calcarul sarmatic se află un șir de grotre și peșteri naturale, iar spre nord de comuna Socol, în malurile abrupte ale calcarului – un șir de peșteri artificiale, accesul spre care este destul de anevoios. Prin defileul rezervației curge un rîuleț, care își ia începutul de la un izvor puternic de lîngă satul Alcedar, fiind parte componentă a bazinului nistrean.

Galerie modificare

Administrație și politică modificare

Componența Consiliului local Poiana (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[6] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Acțiune și Solidaritate 5          
  Partidul Social Democrat European 3          
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1          

Note modificare

  1. ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2 M-Z. Chișinău: Universitas, 1991. p. 156. ISBN 5-362-00842-0
  2. ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 134. ISBN 978-9975-74-064-7
  3. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Poiana”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  5. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  6. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Poiana”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .