Deschide meniul principal

Potcoava

oraș în județul Olt, România
Acest articol se referă la un oraș în județul Olt. Pentru alte sensuri, vedeți Potcoavă (dezambiguizare).
Potcoava
—  Oraș  —
Stemă
Stemă
Potcoava se află în România
Potcoava
Potcoava
Potcoava (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°15′N 24°17′E / 44.250°N 24.283°E44°15′N 24°17′E / 44.250°N 24.283°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețOlt county coat of arms.jpg Olt

SIRUTA128374

ReședințăPotcoava[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarNicușor Manuel Enăchioaia[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5743 locuitori
 - Recensământul anterior, 20026.111 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal237355

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Potcoava este un oraș în județul Olt, Muntenia, România, format din localitatea componentă Potcoava (reședința), și din satele Potcoava-Fălcoeni, Sinești, Trufinești și Valea Merilor. Situat la 30 km est de municipiul Slatina, orașul Potcoava avea în 2011 5.743 de locuitori[2] și o suprafață de 85 km². [necesită citare]

Potcoava - Olt este o localitate veche,[judecată de valoare] fiind atestată documentar de aproape 600 de ani.[necesită citare] Despre originea numelui acesteia circulă mai multe legende, potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configurație, ce avea formă de potcoavă, sau de la primul locuitor, un vârstnic pe care îl chema Potcoavă. O altă legendă spune că, în urmă cu câteva sute de ani, pe teritoriul orașului de azi, existau cei mai renumiți potcovari din zonă, iar o alta afirmă că domnitorul Dan al II-lea Basarab, în 1423, avea în armata sa un căpitan cu puteri neobișnuite, care putea să îndoaie o potcoavă cu mâna. Însă, indiferent de unde provine denumirea, așezarea a cunoscut o perioadă deosebită până în 1965, când era reședință de plasă și apoi de raion (înființat la 1 ianuarie 1956). Localitatea s-a dezvoltat în ultimii ani datorită zăcămintelor de țiței și gaze. A fost declarat oraș în anul 2004.

IstorieModificare

Orașul Potcoava este situat în partea de est a județului Olt, la aproximativ 30 km de municipiul Slatina. În teritoriu, se află de o parte și de alta a văii pârâului Plapcea, afluent pe partea dreapta a râului Vedea, în nordul Câmpiei Boianului, prezentând caracteristici ale câmpiei înalte cu câmpuri prelungi și netede, separate de văi puțin adânci orientate spre sud – est și cu o înclinație usoară. La nord orașul este marginit de satele Băltați și Bircii, la sud de Ciurești, la sud – est de Corbu, la sud – vest de Movileni, la est de Optași – Măgura, la vest cu Bălteni, Mierlești și Perieți. Satele arondate localității Potcoava sunt: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufinești și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic – terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse – a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului. Așa cum reiese dintr-un hrisov dat la Curtea de Argeș la 7 iunie 1423 Dan al II – lea Basarab, domnitor cu unele întreruperi al Țării Românești între august 1420 și iunie 1431, așezarea Potcoava exista sub acest nume încă din această perioadă. Cel mai vechi sat atestat documentar este Sinești – Valea Merilor, cunoscut în vechime și sub numele de Osica, luat de la pârâul ce curge în apropiere. Satul este amintit în 22 ianuarie 1590 în porunca prin care Mihnea Voievod întărește lui Tatomir și altora, stăpânire asupra satului Osica.

ReliefModificare

Zona este ușor vălurită, teritoriul fiind străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Potcoava

     Români (87,65%)

     Romi (7,22%)

     Necunoscută (5,08%)

     Altă etnie (0,03%)




 

Componența confesională a orașului Potcoava

     Ortodocși (93,47%)

     Necunoscută (5,1%)

     Altă religie (1,42%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Potcoava se ridică la 5.743 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.111 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,65%), cu o minoritate de romi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,47%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Orașul Potcoava este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Nicușor Manuel Enăchioaia[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal2          
Uniunea Națională pentru Progresul României2          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1          

EconomieModificare

Localitatea Potcoava este cunoscută prin zăcămintele de țiței și gaze, datorita cărora s-a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu își desfășoară activitatea Schela Ciurești și Petrom Service Potcoava.

ÎnvățământModificare

Orașul deține un liceu de cultură generală dotat cu un Centru de Documentare și Informatizare. Pe teritoriul orașului funcționează 3 școli generale, o grădiniță cu program prelungit și 3 grădinițe cu program normal. În anul 2004 a fost construit localul Școlii cu clasele I-IV Potcoava, aceasta funcționând până atunci în localul construit în 1906.

Forma de învățământ din liceu și celelalte școli este învățământ de zi. Servicii oferite: Internet, cabinet medical, medic, asistent igienist, Centru de Documentare și Informare.

Căminul cultural are 300 de locuri și o bibliotecă publică.

SănătateModificare

Timp de peste 20 de ani, la Potcoava s-au tratat zeci de mii de oameni suferinzi de reumatism. În clădirea în care din 1994 funcționează primăria, la sfârșitul anilor ’60 s-au amenajat băi comunale, cu ape termale și diferite proceduri medicale, menite să trateze reumatismul.[necesită citare]“Erau vestite aceste băi. Mulți veneau să se trateze. Nu existau spații de cazare, iar cei care veneau de la distanțe mai mari erau cazați pe la săteni. Din lipsa banilor și a investițiilor, băile s-au desființat imediat după 1989”[necesită citare] Acum este un dispensar medical în centrul orașului, care are un medic, asistent medical și șofer pe ambulanță, unitatea dispune de o mașină ambulanță pentru transportul bolnavilor la Unitatea de urgențe din Slatina.

PersonalitățiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externeModificare