Deschide meniul principal

Radu R. Rosetti

general de brigadă, atașat militar la Londra, exeget al istoriei și al artei militare românești
Nu confundați cu Radu Rosetti.
Radu R. Rosetti
1917 - Locotenent-colonel Radu R. Rosetti.png
Radu R. Rosetti
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Căiuți, Bacău, România Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Mănăstirea Văcărești, România Modificați la Wikidata
PărințiRadu Rosetti Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1948-1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
personal militar[*]
diarist[*] Modificați la Wikidata

Radu R. Rosetti (n. 20 martie 1877, Căiuți, Bacău - d. 2 iunie 1949, Închisoarea Văcărești) a fost un istoric și general român, membru titular al Academiei Române.

Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

BiografieModificare

Descendent din vechea familie boierească Rosetti, viitorul istoric militar Radu R. Rosetti a trăit într-o lume în care rangul boieresc nu mai exista. Generalul nu mai are nimic în comun cu fiii de boieri de altădată; el ajunge în înalte funcții militare datorită eforturilor proprii și nu datorită rangului deținut sau a averii. După terminarea cursului primar la școala din comuna natală își continuă studiile la Liceul Național din Iași, urmează cursul pregătitor pentru Școala de poduri și șosele. În 1899 este absolvent al Școlii Militare de artilerie și geniu, iar în 1906 al Școlii superioare de Război.

Radu R. Rosetti s-a căsătorit la 26 aprilie 1907 cu Ioana Știrbey. În timpul celor șapte ani de căsătorie, soții Rosetti au avut patru copii: Ileana, Radu, Ioana și Elisabeta. Ioana Știrbey a murit, în vârstă de numai 29 de ani, la nașterea celui de-al patrulea copil.[1]

Carieră MilitarăModificare

 
Casa generalului Radu Rosetti, str. Mihail Moxa nr. 3-5, București

Radu R. Rosetti a avut o merituoasă activitate ca Șef al Biroului Operații din cadrul Marelui Cartier General, ca ofițer de Stat Major și apoi comandant al Regimentului 47 / 72 Infanterie; este rănit în lupta de la Răzoare (6 august 1917), pentru faptele sale eroice fiind decorat prin decret regal cu cea mai înaltă distincție militară, „Ordinul Mihai Viteazul”, clasa a III-a. După război este numit atașat militar la Londra, apoi comandant de brigadă și, ulterior, director al Cursurilor de pregătire pentru ofițerii superiori. În 1924 este înaintat la gradul de general.

Reputat practician și teoretician, autor al unor importante studii de istorie și teorie militară, președinte al Consiliului de Conducere al Muzeului Militar Național (1924–1931[2]), muzeu pentru înființarea căruia militase încă din 1914, Radu R. Rosetti a inițiat săpături arheologice la „vechile cetăți“ Soroca (1928), Cetatea Albă, Turnu Severin și Țețina (1929).[3]

În 1927 Radu R. Rosetti a fost ales membru corespondent, iar în 1935 membru titular al Academiei Române. Cu această ocazie a prezentat discursul de recepție cu titlul Gânduri despre vitejie în trecutul românesc[4].

Între anii 1931-1940 a condus Biblioteca Academiei Române.

Al Doilea RăzboiModificare

Considerat drept cel mai important cercetător al istoriei militare a poporului român, generalul academician Radu R. Rosetti a acceptat în 1941 funcția de Ministru al Educației Naționale, Cultelor și Artelor în guvernul Ion Antonescu, pe care a ocupat-o în perioada 27 ianuarie 1941 - 11 noiembrie 1941[5].

în 1949 a fost arestat din ordinul unui Tribunal al poporului, care l-a condamnat la doi ani de închisoare[6]. Curând după aceea a murit în închisoarea Văcărești, la vârsta de 72 de ani, la 2 iunie 1949.

In memoriamModificare

La Onești o stradă a fost denumită General Radu R. Rosetti.[7]

DecorațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ Casa familiei generalului Radu R. Rosetti
  2. ^ Generalul Radu R. Rosetti
  3. ^ Ștefan cel Mare și vremea sa în Muzeul Militar Național
  4. ^ Istoricul Radu R. Rosetti, 125 ani de la naștere
  5. ^ http://documentare.agerpres.ro/guverne.php?i=75
  6. ^ Procesul criminalilor de război
  7. ^ http://serv.onesti.ro:7778/portal/page?_pageid=53,32929,53_33220&_dad=portal&_schema=portal&p_calledfrom=1
  8. ^ Decretul Regal nr. 1.933 din 7 iunie 1940 pentru conferiri de ordine, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.827.
  9. ^ Decretul Regal nr. 3.064 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.996.

Legături externeModificare