Pentru alte sensuri, vedeți Hotin (dezambiguizare).

Raionul Hotin (în ucraineană Хотинський район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Hotin. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, iar teritoriul său a fost inclus în componența raionului Nistru.

Hotin
Хотинський район
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Hotin se află în Regiunea Cernăuți
Hotin
Hotin
Hotin (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Hotin se află în Ucraina
Hotin
Hotin
Hotin (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°26′31″N 26°19′30″E ({{PAGENAME}}) / 48.44194444°N 26.325°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Atestareseptembrie 1940 Modificați la Wikidata
Dispariție Modificați la Wikidata

ReședințăHotin

Suprafață
 - Total716 km²

Populație (2012)
 - Total64.434 locuitori
 - Densitate90 loc./km²

Fus orarOra Europei de Est
Cod poștal60000

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Hotin
Poziția localității Hotin
Poziția localității Hotin

Acest raion avea o suprafață de 716 km² și 72.398 locuitori (2001) [1], în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului făceau parte orașul Hotin și 31 comune rurale (cu 38 sate).

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Hotin al României, fiind partea de vest a acestuia.

Etimologia

Originea numelui provine de la tribul de Goți, cu supranumele "Gotin".

Geografie

modificare

Raionul Hotin este situat în partea de nord-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 69 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Zastavna, în partea de est cu raionul Chelmenți, în partea de nord-vest cu raionul Borșciv din regiunea Ternopil și în partea de nord-est cu raionul Kameneț-Podolsk din regiunea Hmelnițki. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru.

Teritoriul raionului se află în zonă de pădure, predominând cernoziomurile.

Economie

modificare

În raionul Hotin funcționează 12 întreprinderi industriale și 39 ferme agricole sub diferite forme de organizare.

Învățământ și cultură

modificare

În raionul Hotin există 38 școli, 10 instituții de învățământ preșcolar și o școală tehnică. În afară de acestea, mai există 32 cămine culturale, 37 biblioteci școlare și 24 de săli de cinema.

De asemenea, funcționează aici o vastă rețea de facilități medicale: 7 spitale, 7 clinici, 6 ambulatorii și 29 cabinete medicale [2].

Demografie

modificare



 

Componența lingvistică a raionului Hotin

     Ucraineană (91,57%)

     Română (6,96%)

     Rusă (1,27%)

     Alte limbi (0,13%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Hotin era vorbitoare de ucraineană (91,57%), existând în minoritate și vorbitori de română (6,96%) și rusă (1,27%).[3][4]


La recensământul din 1989, raionul Hotin avea 75.918 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Hotin era de 72.398 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

De asemenea, 15,5% din populația raionului locuia în așezări urbane (11.222 locuitori) și 84,52% în așezări rurale (61.176 locuitori).

Cele mai populate localități din raion sunt orașul Hotin - 10.438 locuitori și satele Clișcăuți - 6.551, Colencăuți - 5.245, Rucșin - 3.438, Zarojani - 3.284, Nedăbăuți - 3.168 și Șilăuți - 3.028.

Comunitatea românească din raion

modificare

Conform datelor recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Hotin erau majoritari doar în localitatea Colencăuți, unde reprezentau 87,65% din populație [7].

Localități

modificare

Raionul Hotin este compus din:

  • 1 oraș - Hotin - reședința administrativă
Orașe și așezări de tip urbane
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Hotin Хотин Hotin Хотин Hotin 10.438
Comune
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Atachi (Otaci) Атаки Ataki Атаки Ataki 836
Belăuți (Bilăuți) Білівці Bilivți Беловцы Belovți 1.114
Bocicăuți (Bășcăuți) Бочківці Bocikivți Бочковцы Bocikovți 2.004
Capilauca (Caplevca) Каплівка Kaplivka Каплевка Kaplevka 1.461
Ceponosa (Cipănosu) Чепоноси Ceponosi Чепоносы Ceponosi 1.441
Clișcăuți Клішківці Klișkivți Клишковцы Klișkovți 6.551
Colencăuți (Colincăuți) Колінківці Kolinkivți Колинковцы Kolinkovți 5.245
Cristinești (Crăstinești) Керстенці Kerstenți Керстенцы Kerstenți 1.448
Cruglic (Cruhlic) Круглик Kruhlik Круглик Kruglik 1.879
Darabani (Anadol) Анадоли Anadoli Анадолы Anadoli 929
Dăncăuți Данківці Dankivți Данковцы Dankovți 1.000
Dolineni Долиняни Doliniani Долиняны Doliniani 1.573
Gordeuți (Ghergheuți) Гордівці Hordivți Гордовцы Gordovți 450
Grozinți (Grozănița) Грозинці Hrozinți Грозинцы Grozinți 2.113
Hajdeu de Sus (Iarivca, Ghijdeva) Ярівка Iarivka Яровка Iarovka 1.223
Malinți (Malinița, Mălineț) Малинці Malinți Малинцы Malinți 2.240
Nedăbăuți Недобоївці Nedoboivți Недобоевцы Nedoboevți 3.168
Pășcăuți Пашківці Pașkivți Пашковцы Pașkovți 1.027
Perebicăuți Перебиківці Perebikivți Перебыковцы Perebikovți 2.292
Poiana Поляна Poliana Поляна Poliana 1.221
Prigorodoc Пригородок Prihorodok Пригородок Prigorodok 822
Rașcov Рашків Rașkiv Рашков Rașkov 1.120
Rucșin Рукшин Rukșin Рукшин Rukșin 3.438
Ruhotin Рухотин Ruhotin Рухотин Ruhotin 414
Săncăuți Санківці Sankivți Санковцы Sankovți 984
Stăuceni Ставчани Stavciani Ставчаны Stavciani 1.980
Șilăuți Шилівці Șilivți Шиловцы Șilovți 3.028
Șirăuții de Sus (Șirăuți) Ширівці Șirivți Шировцы Șirovți 1.806
Tulbureni (Crutenchi) Крутеньки Krutenki Крутенькы Krutenki 1.070
Vorniceni Ворничани Vorniciani Ворничаны Vorniciani 637
Zarojani Зарожани Zarojani Зарожаны Zarojani 3.284
    • 7 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:
Sate
Nume Locuitori Comuna
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Aresteuca Орестівка Orestivka Орестовка Orestovka 569 Prigorodoc
Blișciadi Блищадь Blișciad Блищадь Blișciad 134 Ruhotin
Cornești Корнешти Kornești Корнешты Kornești 162 Ruhotin
Grineacica Гринячка Hriniacika Гринячка Griniacika 160 Ruhotin
Mlinchi Млинки Mlinki Меленки Melenki 484 Clișcăuți
Teiul Verde Зелена Липа Zelena Lipa Зеленая Липа Zelenaia Lipa 423 Perebicăuți
Vlădicina Владична Vladicina Владычна Vladicina 1.742 Șirăuții de Sus

Cercetările arheologice care s-au desfășurat aici au demonstrat existența unor așezări omenești pe teritoriul orașului Hotin încă din secolul al VIII-lea. Slavii estici au construit aici o fortăreață de lemn pe malul drept al Nistrului, care a fost înconjurată de case. În secolul al XIII-lea, prințul Danilo Halițchi (1201-1264), cu toate că era forțat să fie supus al Hoardei de Aur, a realizat lucrări de întărire a cetăților. El a dispus ca fortificațiile din lemn (bârne) de la Hotin să fie înlocuite cu piatră pe la anii 1240-1250. Cetatea a fost reconstruită de mai multe ori în decursul timpului și extinsă. Zidurile cetății sunt martore a mai multor evenimente istorice și a numeroase bătălii. Bătălia cea mai importantă a avut loc în anul 1621, când s-au înfruntat în fața cetății armatele aliate polono-lituaniene și a cazacilor, conduși de hatmanul Jan Karol Chodkiewich (35.000 de luptători) cu armatele zaporojenilor, conduși de hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi. Cetatea Hotinului este cel mai mare monument istoric și de arhitectură din raionul Hotin.

Este interesant de vizitat Muzeul Civilizației Populare, aflat într-un parc din centrul Hotinului. Lângă muzeu se află Biserica "Sf. Treime", care a fost construită în perioada 1867-1868.

Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului. Biserica are un stil mai puțin întâlnit la bisericile de patrimoniu din Ucraina, care își are originile în tradițiile mănăstirilor atonite.

Priveliști excelente ale satelor bucovinene sunt disponibile de pe culmea dealului din satul Nedăbăuți, unde au fost construite în secolul al XIV-lea mai multe mori de vânt.

Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid Kadeniuk (n. 1951), primul cosmonaut al Ucrainei independente (a zburat în spațiu în misiunea STS-87 din 1997 a navetei spațiale Columbia). Un muzeu dedicat cosmonautului este deschis în școala din sat.

În cimitirul din satul Stăuceni se află un mare zid funerar de pământ. Soldații ruși care au luat parte la Bătălia de la Stăuceni în anul 1739 sunt îngropați acolo [9].

O excursie pe malul drept al râului Nistru începe în Atachi, care se află la 2 km de Hotin. De pe dealul Rașcov se deschide o panoramă pitorească. Nu departe de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului.

Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.

  1. ^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
  2. ^ Raionul Hotin Arhivat în , la Wayback Machine. - site oficial uc
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”. 
  5. ^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
  6. ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”. 
  7. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Turism în raionul Hotin”. Arhivat din original la . Accesat în .