Vorniceni, Hotin

Vorniceni
Ворничани
—  Comună  —
Vorniceni se află în Regiunea Cernăuți
Vorniceni
Vorniceni
Vorniceni (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Vorniceni se află în Ucraina
Vorniceni
Vorniceni
Vorniceni (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°25′12″N 26°28′48″E / 48.42000°N 26.48000°E48°25′12″N 26°28′48″E / 48.42000°N 26.48000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionHotin

cod KOATUU[*]7325080901

ReședințăVorniceni
ComponențăVorniceni

Altitudine189 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total637 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60042
Prefix telefonic3731

Prezență online

Vorniceni (în ucraineană Ворничани, transliterat: Vornîceanî, în rusă Ворничаны, transliterat: Vorniceanî) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 637 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 189 metri, în partea de centru-est a raionului Hotin.

IstorieModificare

Localitatea Vorniceni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vorniceni făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin [2]. În anul 1857, satul Pășcăuți s-a desprins de satul Vorniceni, devenind sat de sine stătător. În perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vorniceni a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. În perioada interbelică, a funcționat aici un spital pentru tuberculoși [4].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Vorniceni face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 706 locuitori ai satului, 704 s-au declarat de etnie ucraineană și doi de etnie rusă [6]. În prezent, satul are 637 locuitori, preponderent ucraineni.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a comunei Vorniceni

     Ucraineană (99,53%)

     Alte limbi (0,48%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vorniceni era vorbitoare de ucraineană (99,53%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[7]


1930: 775 (recensământ)[8]
1989: 706 (recensământ)
2007: 637 (estimare)

Obiective turisticeModificare

  • Biserica - construită în 1909

NoteModificare

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
  4. ^ Județul Hotin
  5. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  6. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  8. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externeModificare