Wikipedia

Sângeorgiu de Pădure

oraș din județul Mureș, România

Sângeorgiu de Pădure (în maghiară Erdőszentgyörgy, în germană Sankt Georgen auf der Heide) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Bezid, Bezidu Nou, Loțu și Sângeorgiu de Pădure (reședința).

Sângeorgiu de Pădure
Erdőszentgyörgy
Sankt Georgen auf der Heide
—  oraș  —
Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure
Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure
Stemă
Stemă
Sângeorgiu de Pădure se află în România
Sângeorgiu de Pădure
Sângeorgiu de Pădure
Sângeorgiu de Pădure (România)
Localizarea orașului pe harta României
Sângeorgiu de Pădure se află în Județul Mureș
Sângeorgiu de Pădure
Sângeorgiu de Pădure
Sângeorgiu de Pădure (Județul Mureș)
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°25′49″N 24°50′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.43028°N 24.84167°E
Țară România
Județ Mureș
SIRUTA119331
Atestare documentară1333
ReședințăSângeorgiu de Pădure[*]​
ComponențăSângeorgiu de Pădure[*]​, Bezid, Bezidu Nou, Loțu
Guvernare
 - PrimarLevente-Loránd Szász[*]​[1] (UDMR, )
Suprafață
 - Total7,142 km²
Populație (2021)
 - Total4.875 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal547515
Localități înfrățite
 - BajaUngaria
 - CelldömölkUngaria
 - Plan-les-Ouates[*][[Plan-les-Ouates (municipality in Switzerland)|​]]Elveția
 - VaradesFranța
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Localizare

modificare
 
Sângeorgiu de Pădure pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Orașul Sângeorgiu de Pădure este situat în partea sud-estică a județului pe râul Târnava Mică, pe DN13A Bălăușeri–Sovata.

Geologie

modificare

În subsolul localității se găsește un masiv de sare[2].

Istoric

modificare

În zona actualului oraș a fost o așezare rurală romană.[necesită citare]

Localitatea a fost atestat documentar în anul 1333 cu numele Sancto-Georgia.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 159), localitatea a apărut sub numele de „Erdö Szent Gyorgy”.

În 1850, la Sângeorgiu de Pădure trăiau 1.449 de persoane, dintre care 587 erau etnici români, 555 maghiari, 175 romi și 127 evrei.[3]

Demografie

modificare



 

Componența etnică a orașului Sângeorgiu de Pădure

     Maghiari (74,38%)

     Români (14,99%)

     Romi (2,81%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (7,82%)

 

Componența confesională a orașului Sângeorgiu de Pădure

     Reformați (53,44%)

     Ortodocși (15,67%)

     Unitarieni (7,84%)

     Romano-catolici (6,97%)

     Penticostali (2,5%)

     Baptiști (2,09%)

     Martori ai lui Iehova (1,72%)

     Alte religii (1,6%)

     Necunoscută (8,16%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Sângeorgiu de Pădure se ridică la 4.875 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.166 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (74,38%), cu minorități de români (14,99%) și romi (2,81%), iar pentru 7,82% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (53,44%), cu minorități de ortodocși (15,67%), unitarieni (7,84%), romano-catolici (6,97%), penticostali (2,5%), baptiști (2,09%) și martori ai lui Iehova (1,72%), iar pentru 8,16% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

modificare

Orașul Sângeorgiu de Pădure este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Levente-Loránd Szász[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România13             
Partidul Social Democrat2             

Obiective turistice

modificare

Biserica reformată

modificare
Articol principal: Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure.

Trupul neînsuflețit al contesei Claudine Rhédey se odihnește într-un sicriu de plumb, în cripta aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Deoarece cripta fusese zidită, cel mai probabil din cauza unei epidemii de ciumă ce se abătuse asupra Transilvaniei, nimeni n-a mai știut de existența ei. Abia în 1935, aceasta a fost descoperită, iar trupul Claudinei a fost recunoscut prin gemulețul aflat pe capacul sicriului, datorită medalionului ce-l purta la gât.

  •  
    Exteriorul bisericii cu prezbiteriu gotic
  •  
    Interiorul bisericii reformate
  •  

Castelul Rhédey

modificare
Articol principal: Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure.

Castelul a fost construit în secolul XVIII și a fost renovat în 1759 și 1809, când a căpătat actuala înfățișare neobarocă. Pe același loc se mai afla odată un alt castel, care era legat de biserica de peste drum printr-un balcon. Edificiul cel nou era mai mare cu un etaj decât cel vechi, avea saloane mari, boltițe și foarte multe picturi murale, care din fericire s-au păstrat destul de bine.

Lacul Bezid

modificare
Articole principale: Barajul Bezid și Bezidu Nou.

Lacul de acumulare Bezid a luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Lucrările pentru construirea barajului au început în 1975 și au fost terminate în 1990, când toate casele din Bezidu Nou, inclusiv bisericile, au fost scufundate. Localitatea inundată cuprindea 180 de case unde trăia o comunitate unică din punct de vedere istoric și religios.[8] Aici au conviețuit, în mod exemplar, romano-catolici, unitarieni, reformați, greco-catolici, ortodocși și secui sabatarieni, în bună pace, solidaritate, ajutându-se reciproc. Evacuarea populației a început în 1985 și a fost nevoie de 9 ani pentru ca din localitatea Bezidu Nou să devină Lacul Bezid. O parte din localnici, în special cei în vârstă, au fost strămutați în Sângeorgiu de Pădure, dar au ajuns foști localnici în 30 diferite localități, oameni care au rămas fără tot ceea înseamnă satul natal.[9]

În amintirea satului a fost ridicat în 1995 Zidul Plângerii și Parcul Memorial Bezidu Nou. De atunci, aici se adună, în fiecare an, în prima sâmbătă din august, foștii localnici. Lângă zidul plângerii au fost amplasate poze de odinioară, apoi o clopotniță cu clopot. Tot aici, s-a făcut satul din sculpturi funerare, unde fiecare sculptură funerară simbolizează o casă, păstrând amenajarea satului de odinioară. În castelul Rhédey există o sală memorială, unde se poate vedea macheta localității de odinioară.[10]

  •  
    Lacul Bezid
  •  
    Lacul Bezid
  •  
    Biserica romano-catolică inundată în Lacul Bezid (2008)

Altele

modificare
  • Casa memorială „Bözödi György” din Bezid[11]
  • Tunelul pe sub oraș care duce de sub biserică în vârful dealului din fața acesteia.[necesită citare]

Localități înfrățite

modificare

Orașul Sângeorgiu de Pădure este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități

modificare

Vezi și

modificare

Imagini

modificare
  •  
  •  
    Școala
  •  
  •  
    Castelul Rhédey
  •  
    Bustul contesei Claudine Rhédey (1812-1841)
  •  
    Blazonul familiei nobiliare Rhédey
  •  
    Lacul de acumulare Bezid
  •  
    Parcul memorial Bezidu Nou
  •  
  •  
    Parcul memorial Bezidu Nou
  •  
  •  
    Parcul memorial Bezidu Nou
  •  
    Parcul memorial Bezidu Nou
  •  
    Parcul memorial Bezidu Nou
  •  
    Monumentul eroilor din Bezidu Nou
  •  
    Râul Târnava Mică la Sângeorgiu de Pădure
  •  
    Bezid
  •  
    Bezid
  •  
    Liceul tehnologic „Sfântul Gheorghe” din Bezid
  •  
    Biserica unitariană
  •  
    Poarta de lemn
  •  
    Bezid
  •  
    Biserica reformată
  •  
    Poarta de lemn
  •  
    Satul părăsit Loțu

Note

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  3. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ FOTO Povestea cutremurătoare a satului Bezid, scufundat cu forța de comuniști. Turla bisericii răsare sumbru din ape, iar legendele atrag magnetic curioși, 7 august 2015, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 27 iunie 2016
  9. ^ Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Lacul de acumulare Bezidu Nou”. Accesat în . 
  10. ^ Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Parcul memorial din Bezidu Nou”. Accesat în . 
  11. ^ Primăria Orașului Sângeorgiu de Pădure. „Casa memorială Bözödi György din Bezid”. Accesat în . [nefuncțională – arhivă]

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sângeorgiu de Pădure


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sângeorgiu_de_Pădure&oldid=16606215