Sălard, Bihor

Coordonate: 47°13′5″N 22°01′51″E ({{PAGENAME}}) / 47.21806°N 22.03083°E
Sălard
Szalárd
— sat și reședință de comună —
Cetatea Adrian
Sălard Sălard (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Regiune de dezvoltare	Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ	Bihor
Comună	Sălard

SIRUTA	31020

Populație (2011)
- Total	3.014 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	417450
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Sălard este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

AmplasareModificare

Satul este amplasat de-o parte și de alta a râului Barcău, la distanța de 27 km de Oradea.

IstoricModificare

Localitatea Sălard este așezată pe malul stâng al Barcăului, de mai bine de 1000 de ani.

Numele l-a primit, probabil, de la un mare conducator de osti (Zalard).

Între anii 1291-1294 este pomenită ca „Villa Zalard”.

Pal, fiul lui Ecs, a construit Cetatea Adrian la începutul secolului al XIII-lea. Această cetate a fost, pâna în secolul al XV-lea, cetatea „nobililor rebeli”.

Regele Sigismund a donat în anul 1395 Sălardul și Cetatea Adrian familiei nobililor Csaky. Fam. Csaky a construit o biserică si o mănăstire, unde au fost aduși călugări franciscani. Biserica mai exista si azi. Pe peretii bisericii (în prezent reformată-calvină) se mai vad încă fresce din secolul al XV-lea. Reforma confesională din 1558 a schimbat starea lucrurilor de pâna atunci, prin scindarea familiei Csaky în două. Sălardul a devenit localitate protestantă (reformată-calvină).

După fam. Csaky, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ajunge în posesia familiei de nobili Csernovits, apoi a familiilor Toth, Barcs, Topercel etc., ale caror moșii au fost împarțite cu ocazia reformei agrare postbelice.

Localitatea deține din timpuri stravechi dreptul de a organiza pieți și a avut si rang de oraș până în anii 1700.

În timpul navalirii otomane (sub Pașa Seldi), majoritatea populatiei a fost ucisa. Cu toate acestea, în 1665 a avut deja 600 de locuitori.

La începutul secolului al XX-lea în localitate au existat urmatoarele confesiuni: reformată-calvină, greco-catolică, romano-catolică, mozaică și baptistă.

Dupa anul 1918 a crescut numarul ortodocșilor, care pâna atunci au fost într-un numar mic.