Sălard, Bihor

sat în comuna Sălard, județul Bihor, România
Sălard
Szalárd
—  sat și reședință de comună  —
Cetatea Adrian
Cetatea Adrian
Sălard se află în România
Sălard
Sălard
Sălard (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°13′5″N 22°01′51″E ({{PAGENAME}}) / 47.21806°N 22.03083°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Bihor
Comună Sălard

SIRUTA31020

Populație (2021)
 - Total3.011 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417450
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sălard este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

Amplasare

modificare

Satul este amplasat de-o parte și de alta a râului Barcău, la distanța de 27 km de Oradea.

Localitatea Sălard este așezată pe malul stâng al Barcăului, de mai bine de 1000 de ani.

Numele l-a primit, probabil, de la un mare conducător de oști (Zalard).

Între anii 1291-1294 este pomenită ca „Villa Zalard”.

Pal, fiul lui Ecs, a construit Cetatea Adrian la începutul secolului al XIII-lea. Această cetate a fost, până în secolul al XV-lea, cetatea „nobililor rebeli”.

Regele Sigismund a donat în anul 1395 Sălardul și Cetatea Adrian familiei nobililor Csaky. Fam. Csaky a construit o biserică și o mănăstire, unde au fost aduși călugări franciscani. Biserica mai există și azi. Pe pereții bisericii (în prezent reformată-calvină) se mai văd încă fresce din secolul al XV-lea. Reforma confesională din 1558 a schimbat starea lucrurilor de până atunci, prin scindarea familiei Csaky în două. Sălardul a devenit localitate protestantă (reformată-calvină).

După fam. Csaky, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ajunge în posesia familiei de nobili Csernovits, apoi a familiilor Toth, Barcs, Topercel etc., ale caror moșii au fost împărțite cu ocazia reformei agrare postbelice.

Localitatea deține din timpuri străvechi dreptul de a organiza pieți și a avut și rang de oraș până în anii 1700.

În timpul năăalirii otomane (sub Pașa Seldi), majoritatea populației a fost ucisă. Cu toate acestea, în 1665 a avut deja 600 de locuitori.

La începutul secolului al XX-lea în localitate au existat următoarele confesiuni: reformată-calvină, greco-catolică, romano-catolică, mozaică și baptistă.

După anul 1918 a crescut numărul ortodocșilor, care până atunci au fost într-un număr mic.

Obiective turistice

modificare

Date economice

modificare

Localitatea este favorizată de apropierea de viitoarea Autostradă Transilvania.

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă