Deschide meniul principal

Sălard, Bihor

sat în comuna Sălard, județul Bihor, România
Sălard
Szalárd
—  Sat  —
Cetatea Adrian
Cetatea Adrian
Sălard se află în România
Sălard
Sălard
Sălard (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°13′5″N 22°01′51″E47°13′5″N 22°01′51″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor
ComunăROU BH Salard CoA.jpg Sălard

SIRUTA31020

Populație (2011)
 - Total3.014 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417450
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sălard este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

Cuprins

AmplasareModificare

De-o parte și de alta a râului Barcău la distanța de 27 km de Oradea.

IstoricModificare

Localitatea Sălard este așezată pe malul stâng al Barcăului, de mai bine de 1000 de ani.

Numele l-a primit, probabil, de la un mare conducator de osti (Zalard).

Între anii 1291-1294 este pomenită ca „Villa Zalard”.

Pal, fiul lui Ecs, a construit Cetatea Adrian la începutul secolului al XIII-lea. Această cetate a fost, pâna în secolul al XV-lea, cetatea „nobililor rebeli”.

Regele Sigismund a donat în anul 1395 Sălardul și Cetatea Adrian familiei nobililor Csaky. Fam. Csaky a construit o biserică si o mănăstire, unde au fost aduși călugări franciscani. Biserica mai exista si azi. Pe peretii bisericii (în prezent reformată-calvină) se mai vad încă fresce din secolul al XV-lea. Reforma confesională din 1558 a schimbat starea lucrurilor de pâna atunci, prin scindarea familiei Csaky în două. Sălardul a devenit localitate protestantă (reformată-calvină).

După fam. Csaky, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ajunge în posesia familiei de nobili Csernovits, apoi a familiilor Toth, Barcs, Topercel etc., ale caror moșii au fost împarțite cu ocazia reformei agrare postbelice.

Localitatea deține din timpuri stravechi dreptul de a organiza pieți și a avut si rang de oraș până în anii 1700.

În timpul navalirii otomane (sub Pașa Seldi), majoritatea populatiei a fost ucisa. Cu toate acestea, în 1665 a avut deja 600 de locuitori.

La începutul secolului al XX-lea în localitate au existat urmatoarele confesiuni: reformată-calvină, greco-catolică, romano-catolică, mozaică și baptistă.

Dupa anul 1918 a crescut numarul ortodocșilor, care pâna atunci au fost într-un numar mic.

Obiective turisticeModificare

Date economiceModificare

Localitatea este favorizată de apropierea de viitoarea Autostradă Transilvania.

ImaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă