Satelit natural

Un satelit natural (sau lună) este un corp ceresc care se rotește în jurul unei planete sau în jurul unui obiect ceresc mai mic. Planeta în jurul căruia se rotește este numit (corp sau) planeta-mamă sau principală.

Nouăsprezece sateliții sunt suficient de mari pentru a fi rotunzi. Un satelit, Titan, are o atmosferă substanțială și o climă asemănătoare condițiilor inițiale de pe Pământ, dar la temperaturi mult mai scăzute.

Clasificarea formală a sateliților naturali din Sistemul solar include 173 de sateliți care orbitează în jurul a șase din cele opt planete și șapte sateliți orbitează trei din cele cinci planete pitice cunoscute listate de UAI. Până în ianuarie 2012 au fost descoperiți peste 200 de sateliți ai planetelor minore. Există 76 de sateliți în centura de asteroizi (5 asteroizi având câte doi sateliți), 4 troieni jupiterieni, 37 de obiecte din apropierea Pământului și 9 care intersectează orbita planetei Marte. Există și 76 de sateliți cunoscuți ca obiecte transneptuniene. Aproximativ încă 150 de corpuri mici au fost observate în inelele lui Saturn, dar ele nu au fost urmărite timp suficient pentru a li se calcula orbitele. Se crede că planetele din jurul altor stele ar avea sateliți naturali, dar încă nu au fost detectate cu tehnologia terestră actuală.

Rezumat grafic

Imagini selectate
Ganymede	Titan	Callisto	Io	Luna	Europa	Triton
Titania	Rhea	Oberon	Iapetus	Umbriel	Ariel	Dione
Tethys	Enceladus	Miranda	Proteus	Mimas	Hyperion	Phoebe
Janus	Amalthea	Epimetheus	Prometheus	Pandora	Helene	Atlas
Telesto	Phobos	Calypso	Deimos

Comparație între (o parte a) planetei Jupiter
și cei mai mari patru sateliți ai săi.

Vezi și

• Satelit artificial
• Sistemul solar