Sepia

culoare
Pentru un animal marin, vedeți Sepie.

Sepia este o culoare maro-roșcat, numită astfel după bogatul pigment maro închis obținut din sacul de cerneală al sepiei.[3] Acest sac cuprinde două părți, una, glandulară, producând un pigment, melanina, alta servind de rezervor pentru acest pigment negru care, amestecat cu mucusul, formează cerneala. Cefalopodele expulzează la dorință această cerneală, într-un nor compact pentru a-și dezorienta agresorul și a-și masca o manevră de fugă.[4] Acest nor pare să deseneze forma animalului și poate persista 10 minute.[4]

Sepia
Coordonatele culorii
Tripletă Hex#704214
sRGBB  (rgb)(112, 66, 20)
CMYKH   (c, m, y, k)(0, 41, 82, 56)
HSV       (h, s, v)(30°, 82%, 44[1]%)
SursaMaerz & Paul[2]
B: Normalizat la [0–255] (byte)
H: Normalizat la [0–100] (sută)

Această cerneală este utilizată în bucătărie și în artele vizuale.

Culoarea sepia desemnează prin sinecdocă brun-violaceu obținut prin folosirea cernelei de sepie. În fotografie, un tiraj sepia este o imagine monocromă ale cărei valori întunecate sunt mai degrabă brune decât negre.

EtimologieModificare

Cuvântul sepia provine din limba greacă σηπία, sēpía.[5]

În bucătărieModificare

 
Rizoto cu cerneală de sepia

Cerneala de sepie servește la colorarea și parfumarea alimentelor, precum sunt pastele cu cerneală de sepie.

Calmarii cu cerneală de sepie (în spaniolă calamares en su tinta) sunt o specialitate a bucătăriei spaniole precum și a bucătăriei basce. Rizoto cu cerneală de sepia este o specialitate a bucătăriei italiene.

În artele vizualeModificare

 
Cerneală sepia folosită pentru scriere, desen și ca laviu colorat, de Leonardo da Vinci
 
Exemplu de tiraj sepia în fotografie

Cerneala sepia a fost folosită în mod obișnuit la scris în lumea greco-romană. Artiști au menținut-o în uz pentru desene până în secolul al XIX-lea.[3] Grisaille este o tehnică de pictură dezvoltată în secolul al XIV-lea, în care o pictură este redată numai în tonuri de gri, sepia sau nuanțe de verde închis.[6] În ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, profesorul Jacob Seydelmann din Dresda a dezvoltat un proces de extragere și producere a unei forme concentrate de sepia pentru utilizare în acuarele și picturi în ulei.[7]

Virarea sepia este un proces chimic folosit în fotografie care virează aspectul fotografiilor în alb-negru în tonuri sepia (maro).[3][8] Acum culoarea sepia este adesea asociată cu fotografiile vechi. Majoritatea programelor de grafică digitală și multe aparate de fotografiat digitale includ un filtru de tonuri sepia pentru a imita aspectul tipăriturilor în tonuri sepia.[3][9]

Alte utilizăriModificare

În anii 1940 în Statele Unite, până la apariția expresiei rhythm and blues (R&B) muzica destinată publicului afro-american a fost numită generic muzica negrilor[10][11] sau muzică sepia.[12][13][14] A existat o revistă pentru afro-americani, numită Sepia, care a existat din 1947 până în 1983 (deși numele Sepia i-a fost pus doar în 1953, după ce și-a schimbat proprietarul).[15]

Aclamatul regizor rus Andrei Tarkovski a folosit un ton sepia în filmul său științifico-fantastic din 1979 Călăuza pentru a distinge vizual scenele din zona interzisă de lumea reală, care era prezentată în alb-negru.[16]

NoteModificare

  1. ^ www.colorhexa.com Sepia / #704214 hex color:
  2. ^ en Culoarea afișată în antetul casetei este cea numită sepia în cartea de Maerz și Paul A Dictionary of Colour, New York: McGraw-Hill, 1930; culoarea sepia este listată în p. 39, planșa 8, proba de culoare A10.
  3. ^ a b c d en St. Clair, Kassia (). The Secret Lives of Colour. London: John Murray. p. 248–249. ISBN 9781473630819. OCLC 936144129. 
  4. ^ a b fr „pieuvre ou poulpe”. Accesat în . .
  5. ^ en Maerz and Paul A Dictionary of Colour New York:1930 McGraw Hill. Discussion of the colour Sepia, Page 179
  6. ^ en Sitwell, Sacheverell (). The Netherlands: A Study of Some Aspects of Art, Costume and Social Life. A&C Black. ISBN 9781448203444. 
  7. ^ en Gettens, R. J.; Stout, G. L. (). Painting Materials: A Short Encyclopedia. Courier Corporation. ISBN 9780486142425. 
  8. ^ en Präkel, David (). Photography FAQs: Black and White. Bloomsbury Publishing. ISBN 9781350090453. 
  9. ^ en Long, Ben (). Complete Digital Photography. Course Technology. ISBN 9781435459212. 
  10. ^ Cristina Ene, Are muzica rock origini rasiste? Ce se spune despre Elvis Presley și cum l-a făcut negru Patti Smith pe Mick Jagger, adevarul.ro, 1 iulie 2020, accesat 2021-08-16
  11. ^ Andra-Maria Ciupitu, Bruno Mars face dezvăluiri despre originea sa, unsitedemuzica.ro, 3 fbruarie 2017, accesat 2021-08-16
  12. ^ en Jaynes, Gerald David (). Encyclopedia of African American Society. SAGE. ISBN 9780761927648. 
  13. ^ en Gillett, Charlie (). The Sound of the City: The Rise of Rock and Roll. Souvenir Press. ISBN 9780285640245. 
  14. ^ en Kurlansky, Mark (). Ready For a Brand New Beat: How "Dancing in the Street" Became the Anthem for a Changing America. Penguin. ISBN 9781101616260. 
  15. ^ en Mia Chandra Long, Seeking A Place In The Sun: Sepia Magazine's Endeavor For Quality Journalism and Place In The Negro Market, 1951-1982, PhD dissertation, Tuscaloosa: University of Alabama, 2011, pp. 5, footnote 16
  16. ^ en Green, Peter (). Andrei Tarkovsky: The Winding Quest. Springer. ISBN 9781349119967. 

Legături externeModificare