Slănic (sit SCI)
Slănic
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | Județul Bacău România | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Slănic-Moldova | |
Coordonate | 46°12′51″N 26°24′33″E / 46.21417°N 26.40917°E[1] | |
Suprafață | 1.408 ha | |
Bioregiune | Alpină | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0230 | |
Modifică date / text |
Slănic este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Bacău[2].
Localizare
modificareAria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Bacău (aproape de limita teritorială cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al orașului Slănic-Moldova și al comunei Dofteana[3], în apropierea drumului național DN12B, care leagă orașul Târgu Ocna de Slănic-Moldova[4].
Descriere
modificareZona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 1.408 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiune alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali); ce conservă habitate naturale de tip: Fânețe montane, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) și Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane[7] și protejază specii importante din fauna și flora Orientalilor.
La baza desemnării sitului se află ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata aflată pe lista roșie a IUCN)[8], inclus în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], alături de care viețuiesc mai multe specii rare de reptile: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârla de munte (Lacerta vivipara), vipera (Vipera berus), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); amfibieni: tritonul de munte (Triturus alpestris), salamandra de foc (Salamandra salamandra), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca râioasă brună (Bufo bufo) și insecte din speciile: Nemoura fusca, Chloroperla kisi, Protonemura aestiva, Isophya brevipennis, Allogamus dacicus, Annitella lateroproducta, Drusus brunneus sau Hyloniscus siculus[10].
La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor specii floristice, printre care: omag (Aconitum moldavicum și Aconitum toxicum), breabăn (Cardamine glanduligera), cădelniță (Campanula carpatica), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), sau Saxifraga cymbalaria, specie endemică pentru Nemira[11].
Căi de acces
modificare- Drumul național DN12B pe ruta: Târgu Ocna - Cireșoaia - Slănic-Moldova.
Monumente și atracții turistice
modificareÎn vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica ortodoxă din Slănic-Moldova.
- Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din orașul Târgu Ocna, construcție 1761, monument istoric.
- Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Târgu Ocna (biserica de lemn și clopotnița), construcție sec. XVII-XIX, monument istoric.
- Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae" din Târgu Ocna (biserica și zidul de incintă), construcție 1580, transformări în 1768 și 1883, monument istoric.
- Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Târgu Ocna, construcție 1815, monument istoric.
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Precista din Târgu Ocna, construcție 1683, refăcută 1860, monument istoric.
- Ansamblul castelului Ghika din Dofteana (castelul și parcul), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Fosta primărie din Slănic-Moldova, construcție 1870-1890, monument istoric.
- Cazinoul din Slănic-Moldova, construcție 1894, monument istoric.
- Izvoarele de ape minerale (din stațiunea Slănic Moldova) carbonate, bicarbonatate, sulfuroase, clorate, sodice, hiper și hipotonice; descoperite încă din anul 1801.
- Rezervația naturală Nemira
Legături externe
modificareReportaje
- Călător prin Nemira, ziarulnatiunea.ro
- Ariile protejate Creasta Nemirei și Slănic, în atenția specialiștilor Arhivat în , la Wayback Machine., ziaruldebacau.ro
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Slănic (coordonate); accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Protectedplanet.net - Slănic Site of Community Importance (Habitats Directive), accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Slănic (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Slănic - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 01 decembrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Slănic (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Saxifraga cymbalaria; accesat la 1 decembrie 2013