Slănic
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Slănic Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Slănic Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Bacău
 România
Cel mai apropiat orașSlănic-Moldova
Coordonate46°12′51″N 26°24′33″E () / 46.21417°N 26.40917°E[1]
Suprafață1.408 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0230

Slănic este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Bacău[2].

Localizare

modificare

Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Bacău (aproape de limita teritorială cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al orașului Slănic-Moldova și al comunei Dofteana[3], în apropierea drumului național DN12B, care leagă orașul Târgu Ocna de Slănic-Moldova[4].

Descriere

modificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 1.408 hectare[6].

 
Saxifraga cymbalaria

Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiune alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali); ce conservă habitate naturale de tip: Fânețe montane, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) și Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane[7] și protejază specii importante din fauna și flora Orientalilor.

La baza desemnării sitului se află ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata aflată pe lista roșie a IUCN)[8], inclus în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], alături de care viețuiesc mai multe specii rare de reptile: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârla de munte (Lacerta vivipara), vipera (Vipera berus), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); amfibieni: tritonul de munte (Triturus alpestris), salamandra de foc (Salamandra salamandra), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca râioasă brună (Bufo bufo) și insecte din speciile: Nemoura fusca, Chloroperla kisi, Protonemura aestiva, Isophya brevipennis, Allogamus dacicus, Annitella lateroproducta, Drusus brunneus sau Hyloniscus siculus[10].

La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor specii floristice, printre care: omag (Aconitum moldavicum și Aconitum toxicum), breabăn (Cardamine glanduligera), cădelniță (Campanula carpatica), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), sau Saxifraga cymbalaria, specie endemică pentru Nemira[11].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica ortodoxă din Slănic-Moldova
  • Biserica ortodoxă din Slănic-Moldova.
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din orașul Târgu Ocna, construcție 1761, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Târgu Ocna (biserica de lemn și clopotnița), construcție sec. XVII-XIX, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae" din Târgu Ocna (biserica și zidul de incintă), construcție 1580, transformări în 1768 și 1883, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Târgu Ocna, construcție 1815, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Precista din Târgu Ocna, construcție 1683, refăcută 1860, monument istoric.
  • Ansamblul castelului Ghika din Dofteana (castelul și parcul), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Fosta primărie din Slănic-Moldova, construcție 1870-1890, monument istoric.
  • Cazinoul din Slănic-Moldova, construcție 1894, monument istoric.
  • Izvoarele de ape minerale (din stațiunea Slănic Moldova) carbonate, bicarbonatate, sulfuroase, clorate, sodice, hiper și hipotonice; descoperite încă din anul 1801.
  • Rezervația naturală Nemira

Legături externe

modificare

Reportaje

Vezi și

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Slănic (coordonate); accesat la 1 decembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Slănic Site of Community Importance (Habitats Directive), accesat la 1 decembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Slănic (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 1 decembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Slănic - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 01 decembrie 2013
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 1 decembrie 2013
  9. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 1 decembrie 2013
  10. ^ Sit Natura 2000 - Slănic (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 decembrie 2013
  11. ^ Eunis.eea.europa.eu - Saxifraga cymbalaria; accesat la 1 decembrie 2013