Teatrul Fără Nume
 |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în iunie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Teatrul Fără Nume. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
| Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Teatrul Fără Nume este un teatru din Chișinău, Republica Moldova. A fost fondat la 1 august 1989 de către marele om de teatru Ion Sandri Șcurea. Inițial s-a numit Teatrul Republican pentru Copii și Tineret, dar din februarie 2018, teatrul a fost redenumit ca “Teatrul Fără Nume” și face parte din Centrul de Cultură și Artă “Ginta Latină”.
| Teatrul Fără Nume | |
 | |
| Înființat | 1 august 1989 |
|---|---|
| Locația | Chișinău, Republica Moldova |
| Site | https://www.tfn.md |
Modifică text  | |
Istoric
modificarePrimul spectacol de inaugurare a fost musicalul „Liola” de L. Pirandello, regie S.I. Șcurea, compozitor Liviu Știrbu.
Din 16 aprilie 1990 director al teatrului este numit Tudor Țărnă. Tot în aceeași perioadă este angajat pictorul scenograf Petru Bălan.
În luna mai 1990 a fost realizată montarea spectacolului „Chirița în provincie” după piesa omonimă de V. Alecsandri și povestea „Fetița cu Daruri” de H. C. Andersen, muzica V. Dînga, regie S. I. Șcurea, scenografie P. Bălan.
Din 1 octombrie 1990 director artistic este numit Veaceslav Madan, care până la 1 iunie 1995 montează mai multe lucrări muzicale, și anume: Rock opera „Miorița” (1991), libretto I. Filip și V. Madan, compozitor L. Știrbu, coregrafie O. Rusu, repetitor canto I. Sîrbu, spectacolul muzical „Soacra cu trei nurori”, autor V. Madan, compozitor L. Știrbu, „Răpirea preafrumoaselor sabine”, spectacolul muzical pentru copii „Cenușăreasa” de Ch. Perrault, „Șobolanii” de Turrini, ”Bomba”, „Show la Ginta latină”.
Din 1996 director artistic al teatrului devine Vitalie Rusu, care montează spectacolul muzical de revelion „Baba Hârca la revelion” de I. Gheorghiță și „Ciubăr Vodă” de Laurențiu Pfaifer – spectacol care a fost apreciat la Gala UNITEM cu premiul cel mare pentru regie și cel mai bun actor Ion Arachelu.
În aprilie 1997 director artistic este din nou S. I. Șcurea, care a pornit montarea piesei „Urmașii Daciei și ai Romei” de Ion Podoleanu, însă o boală grea nu i-a permis să realizeze această lucrare.
Începând cu 1999 mai mulți actori de la Academia de Arte montează piesele: „Balada Crinului” de Octavian Grigoriu, „Tot răul de la femei”, montat de Victor Ignat și „Împăratul Îmbrobodit” de G. Calamanciuc, regie V. Cazanoi.
Din 2001 regizor-șef al Teatrului de Revistă „Ginta latină” este numit Petru Hadârcă care pune în scenă spectacolul „O noapte furtunoasă” și spectacolul de revistă „Mofturi parfumate” – ambele după operele marelui I. L. Caragiale. Spectacolul „Mofturi parfumate” este onorat cu marele premiu la festivalul „Nenea Iancu”.
În 2003 regizor-șef este numit Anatol Burlacu, acesta montează spectacolul de revistă „Cherchez la femme” inspirat din povestea „Ivan Turbincă” de Ion Creangă, adaptare scenică T. Țărnă, compozitor L. Știrbu, coregrafie V. Bucun.
În aceeași perioadă a fost montat spectacolul muzical pentru copii „Un abecedar bizar” de George Țărnea, regie V. Ignat, compozitor A. Dicusar, coregrafie V. Bucun, „Grădina „Ștefan cel Mare” de T. Țărnă, regie T. Țărnă, coregrafie V. Bucun, compozitor L. Știrbu.
Din 2005 regizor-șef este numit S. S. Fusu, acesta pune în scenă „Poveștile de la Bradu Strâmb” din povestirile vânătorești și pescărești ale lui Mihail Sadoveanu și spectacolul de revistă „Generația „G L” de T. Țărnă.
Începând cu anul 2006 direcția scenică este preluată de către T. Țărnă, Maestru în Artă. Tot în 2006, tânărul regizor Vitalie Jacotă montează show-ul muzical pentru sărbătorile de iarnă „Poveste de iarnă”, autor scenariu T. Țărnă. Se mai montează spectacolele „Căderea Zeilor” după piesa lui Moliere „Amphytrion”, „Între Bâc și Mississippi”, „Carambol”, „Ultimul tramvai”, autor T. Țărnă, regie T. Țărnă, compozitor L. Știrbu. „Pălăria Florentină” regie Alexandru Cozub. La montarea acestor spectacolele colaborează o echipă formată din coregrafa Victoria Bucun și scenograful Adrian Suruceanu.
Din 2011 începe colaborarea cu Mihai Țărnă, care montează spectacolele „Boeing, Boeing” de Marc Camoletti, „My darling Mrs. Kronky” de John Patrick, „12 Șoapte în a 12-a noapte” după W. Shakespeare, „Notenkraker sau al 5-lea anotimp” după Ernst Theodor Amadeus Hoffmann.
Din aprilie 2017 regizor-șef este numit Mihai Țărnă, iar din februarie 2018 teatrul se redenumește Teatrul Fără Nume și face parte din Centrul de Cultură și Artă “Ginta Latină”.
Ideea de a redenumi teatrul îi aparține regizorului șef, Mihai Țărnă: "Odată intrat în teatru, îți abandonezi numele și ai la dispoziție două ore pentru a fi un om fără nume, sau pentru a deveni altcineva. Noi alegem pur și simplu să fim. Nu intrăm în evidență, ci în amintire." Prin această schimbare, teatrul și-a oferit șansa la o nouă viață și o nouă modalitate de comunicare cu spectatorul.
În septembrie, 2020, prin ordinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, directorul CCA Ginta Latină a fost desemnat Nicu Țărnă.
Spectacole
modificare- Macbeth: de Mihai Țărnă după W. Shakespeare și E. Ionesco. Tragedie 16+
- Matca: de M. Cămărășan după Marin Sorescu. Dramă filozofică 14+
- Genușăreasa: de Mihai Țărnă după Joel Pommerat. Anti-poveste 14+
- Furtuna: de Mihai Țărnă după W. Shakespeare. Dramă 12+
- 12 Șoapte în a 12-a Noapte: de Mihai Țărnă după W. Shakespeare. Comedie 12+
- Și restu-i tăcere...: de Mihai Țărnă. Spectacol nonverbal 12+
- My darling missis Kronky: de Mihai Țărnă după John Patrick. Comedie 12+
- Spărgătorul de nuci sau Al 5-lea anotimp: de Mihai Țărnă după E. T. A. Hoffmann. Poveste 4+
- Boeing-Boeing: de Mihai Țărnă dupa Marc Camoletti. Comedie 14+
- Mahamaya Electronic Devices: de Mykola Mishyn /ro/ și Gennady Vyrypaev /ru/ după Iwan Wyrypajew. Spectacol-experiență 14+
- Lorca. Casa. Alba.: de Mykola Mishyn după F. G. Lorca. Dramă 14+
Sediu
modificareSediul teatrului „Teatrul fără Nume” se află în orașul Chișinău în incinta Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină”, pe strada Sfatul Țării 18, adică între străzile A. Corobceanu și 31 august 1989.
Activitate internațională
modificareÎn 22 mai, 2024 trupa Teatrului Fără Nume a jucat spectacolul „Macbeth” în cadrul Festivalului Internațional Shakespeare.
În perioada 10-16 iunie 2024 trupa Teatrului Fără Nume a participat la Festivalul Artelor Spectacolului de la Târgoviște, BABEL cu spectacolul-experiență "Mahamaya Electronic Devices".
Responsabilitate ecologică
modificareIP CCA Ginta Latină și Teatrul fără Nume este prima instituție culturală publică care susține energia verde, iar instalarea stației fotovoltaice a fost posibilă datorită susținerii viceprim-ministrului și ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu și a eforturilor partenerilor strategici - Ministerul Culturii al Republicii Moldova, dl ministru, Sergiu Prodan și Huawei Technologies.
Centrul de artă a fost alimentat cu energie regenerabilă, acoperind toate necesitățile de consum electric în perioada rece și, cea mai mare parte, în timpul sezonului cald.
Note
modificare