Wikipedia

Telescopul spațial Nancy Grace Roman

Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură.
Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată.

Telescopul spațial Nancy Grace Roman (prescurtat Roman sau Telescopul spațial Roman și fostul Wide-Field Infrared Survey Telescope sau WFIRST) este un telescop spațial în infraroșu al NASA în curs de dezvoltare și programat să fie lansat până în mai 2027.

Telescopul Nancy Grace Roman
Imagine artistică
NumeRoman
Roman Space Telescope
Wide-Field Infrared Survey Telescope (WFIRST)
Joint Dark Energy Mission (JDEM)
Tipul misiuniiTelescop cu raze infraroșii
OperatorNASA / GSFC
Websiteroman.gsfc.nasa.gov
Durata misiunii5 ani (planificat)[1]
Proprietățile navei spațiale
ProducătorNASA Goddard Space Flight Center
Masă de lansare4.166 kg[2]
Masă uscată4.059 kg
Masă utilă2.191 kg
Putere2,5 kW
Începutul misiunii
Dată lansareoctombrie 2026 (contractat) – mai 2027 (angajament)[3]
LansatorFalcon Heavy
Loc lansareKennedy LC-39A
ContractorSpaceX
Parametri orbitali
Sistem de referințăorbita Soare–Pământ L2
RegimOrbită halo
Periapsidă188.420 km
Apoapsidă806.756 km
Telescop principal
TipSistem anastigmat cu trei oglinzi
Diametru2,4 m
Raport focalf/7.9
Lungime de undă0.48–2.30 μm (albastru la infraroșu apropiat)[4]
Transponder
BandăS-band (TT&C support)
Ka-band (achiziție de date)
Lățime de bamdăCâțiva kbit/s duplex (S-band)
290 Mbit/s (Ka-band)
Instrumente
Wide-Field Instrument (WFI)
Coronagraph Instrument (CGI)
 

Telescopul spațial Roman are la bază o oglindă primară cu un diametru de 2,4 m cu câmp larg de vizualizare și va transporta două instrumente științifice. Instrumentul Wide-Field (WFI) este o cameră multi-bandă de 300,8 megapixeli în vizibil și infraroșu apropiat, care oferă o claritate a imaginilor comparabilă cu cea obținută de telescopul spațial Hubble pe un câmp vizual de 0,28 grade pătrate, de 100 de ori mai mare decât camerele de imagistică de pe Hubble. Instrumentul coronografic (CGI) este o cameră și un spectrometru cu contrast ridicat, cu câmp vizual mic, care acoperă lungimile de undă vizibile și infraroșii apropiate, utilizând o tehnologie nouă de suprimare a luminii stelare.

Printre obiectivele declarate[5] se numără căutarea de planete extrasolare cu ajutorul microlentilelor gravitaționale,[6] precum și sondarea cronologiei universului și a creșterii structurii cosmice, cu scopul final de a măsura efectele energiei întunecate,[7] consecvența relativității generale și curbura spațiu-timp.

În 2010, comitetul Decadal Survey al Consiliului Național de Cercetare al Statelor Unite a recomandat ca fiind prioritatea principală pentru următorul deceniu în astronomie. La 17 februarie 2016, a fost aprobat pentru dezvoltare și lansare.[8] La 20 mai 2020, administratorul NASA Jim Bridenstine a anunțat că misiunea se va numi Telescopul spațial Nancy Grace Roman, în semn de recunoaștere a rolului fostului șef al NASA în domeniul astronomiei.[9] Telescopul Roman este programat să fie lansat cu o rachetă Falcon Heavy, în baza unui contract care specifică disponibilitatea până în octombrie 2026,[3] susținând un angajament de lansare al NASA pentru mai 2027.[10]

Obiective științifice modificare

Obiectivele științifice ale proiectului Roman vizează abordarea unor întrebări de ultimă oră în cosmologie și cercetarea exoplanetelor, inclusiv:

  • Răspunsuri la întrebări de bază despre energia întunecată, complementar misiunii Euclid a Agenției Spațiale Europene (ESA) printre care: Este accelerația cosmică cauzată de o nouă componentă energetică sau de separarea relativității generale la scară cosmologică? În cazul în care cauza este o nouă componentă energetică, densitatea sa energetică este constantă în spațiu și timp sau a evoluat de-a lungul istoriei universului? Telescopul Roman va folosi trei tehnici independente pentru a cerceta energia întunecată: oscilațiile acustice ale barionilor, observațiile [[supernovă|supernovelor îndepărtate și lentila gravitațională slabă.
  • Finalizarea unui studiu al exoplanetelor pentru a răspunde la noi întrebări privind potențialul de viață în univers: Cât de frecvente sunt sistemele solare ca al nostru? Ce tipuri de planete există în regiunile reci, exterioare ale sistemelor planetare? – Ce determină habitabilitatea lumilor asemănătoare Pământului? Acest studiu se folosește de o tehnică care poate găsi exoplanete cu o masă de numai câteva ori mai mică decât cea a Lunii: microlentile gravitaționale. Studiul ar include, de asemenea, un eșantion de planete interstelare, cu mase mai mici de masa planetei Marte.[11]
  • Stabilirea unui mod de cercetare, permițând investigații care să răspundă la diverse întrebări despre galaxia noastră și despre univers.
  • Furnizarea unui coronograf pentru imagistica directă a exoplanetelor, care va furniza primele imagini directe și spectre ale planetelor din jurul celor mai apropiați vecini ai noștri, similare planetelor noastre gigantice.
  •  
    Schema telescopului spațial Roman
  •  
    Instrumentul Wide Field

Galerie modificare

  •  
    O imagine simulată a unei părți a galaxiei Andromeda
  •  
    Această imagine simulată prezintă lumina roșie și infraroșie a peste 50 de milioane de stele din Andromeda, așa cum ar apărea cu WFIRST.
  •  
    O figură compozită arată regiunea Andromeda realizată de simularea Telescopului Spațial Roman. Roman ar fi capabil să imagineze corpul principal al Andromedei în doar câteva puncte, topografiind galaxia de aproape 1500 de ori mai repede decât Hubble

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ „WFIRST Observatory”. NASA (GSFC). . Arhivat din original la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  2. ^ „WFIRST-AFTA Science Definition Team Final Report” (PDF). NASA (GSFC). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  3. ^ a b „NASA Awards Launch Services Contract for Roman Space Telescope”. NASA (Press release). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Roman Wide-Field Instrument Reference Information” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „WFIRST-AFTA 2015 Report by the Science Definition Team (SDT) and WFIRST Study Office” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  6. ^ New Worlds, New Horizons in Astronomy and Astrophysics (în engleză). National Research Council. Washington, D.C.: National Academies Press. . doi:10.17226/12951. ISBN 978-0-309-15802-2. Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  7. ^ „Mission Overview”. Nancy Grace Roman Space Telescope. NASA. Arhivat din original la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  8. ^ „NASA Introduces New, Wider Set of Eyes on the Universe”. . Arhivat din original la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  9. ^ „NASA Telescope Named For "Mother of Hubble" Nancy Grace Roman”. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  10. ^ Hertz, Paul (). „NASA Astrophysics Update” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ „Unveiling Rogue Planets with NASA's Roman Space Telescope”. nasa.gov. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în .    Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Telescopul_spațial_Nancy_Grace_Roman&oldid=15903957