Tibor Bálint

Date personale
Tibor Bálint

Născut	12 iunie 1932^[1]^[2] Cluj, România
Decedat	28 ianuarie 2002 (69 de ani)^[1]^[2] Cluj-Napoca, România
Căsătorit cu	Júlia Bálint[*]
Cetățenie	România^[3]
Ocupație	scriitor traducător
Limbi vorbite	limba maghiară^[1]^[4] limba română
Note
Premii	Márai Sándor-díj[][[Márai Sándor-díj (award)\|]] Premiul Tibor Déry[] Premiul Attila József
Modifică date / text

Tibor Bálint (n. 12 iunie 1932, Cluj, România – d. 28 ianuarie 2002, Cluj-Napoca, România) a fost un scriitor și traducător maghiar transilvănean.

Biografie

A crescut într-o familie de muncitori de la periferia Clujului și a absolvit studii secundare la Colegiul Reformat din Cluj, care oferea condiții de internat, în 1953.^[5] După absolvirea studiilor, a intrat în presa de limbă maghiară, făcând parte din colectivul redacțional al publicațiilor Igazság (1953–1955), Falvak Dolgozó Népe și Ifjúmunkás (până în 1959) și lucrând apoi ca redactor la Napsugár (din 1967).^[5]

Activitatea jurnalistică a lui Tibor Bálint a fost împletită cu o bogată activitate literară. Bálint a debutat cu proză în revista Utunk.^[6] A publicat schițe și nuvele în a doua jumătate a anilor 1950, iar debutul său editorial a fost volumul de nuvele Csendes utca (Strada liniștită, 1963).^[5] A scris, de asemenea, literatură pentru copii.^[5] A alcătuit și prefațat un volum de nuvele al lui Andor Endre Gelléri (1977).^[5]

În paralel, a desfășurat o activitate de traducător, traducând din limba română în limba maghiară unele scrieri ale lui G.M. Zamfirescu, Eugen Barbu, I.L. Caragiale și Ion Minulescu.^[5]

Activitatea literară

Proza lui Tibor Bálint a fost influențată de operele scriitorilor maghiari Gyula Krúdy, Andor Endre Gelléri, Dezső Kosztolányi și Lajos Nagy și mai ales de opera scriitorului rus Anton Cehov.^[5] Prozatorul Andor Bajor, autorul prefeței volumului său de debut, Strada liniștită (Csendes utca, 1963), considera că Tibor Bálint este capabil de „mari descoperiri și minuni uimitoare”.^[5] Eroii povestirilor sale sunt oameni simpli, pe care autorul îi prezintă cu multă înțelegere și dragoste.^[5] Povestirile sale sunt impregnate cu lirism, luând adesea forma unor parabole; în unele povestiri („Hordozható kacagások”, „Játsszatok csak szépen”, „Bölcsődal”) lirismul devine grotesc.^[5] Romanul aparent științifico-fantastic Trandafirii Sodomei (Önkéntes rózsák Sodomában, 1967) se înscrie în această direcție a prozei sale.^[5] Autorul construiește o lume abstractă plasată în viitor, dominată de tehnologia modernă, prin care urmărește să avertizeze că omenirea nu poate fi înlocuită cu roboți.^[5]

Cartea următoare, Maimuța plângăreață (Zokogó majom, 1969), este un roman autobiografic care urmărește viața unui copil pe nume Kálmán, provenit dintr-un mediu muncitoresc, de la copilăria lipsită de speranță până la începerea unei cariere de jurnalist.^[5] Autorul descrie cu exactitate evenimente istorice interne și externe pe parcursul a 30 de ani de la Conflictul de la Danzig până la moartea lui Stalin, el recreează atmosfera vremii prin inserarea unor tăieturi din ziarele contemporane, fără a rupe unitatea acțiunii prin mai multe fire.^[5] Maimuța plângăreață s-a născut din amestecul prozei realiste a secolului al XIX-lea cu proza modernă a secolului al XX-lea și este considerat de critici o operă semnificativă a prozei maghiare din România și, totodată, capodopera lui Tibor Bálint.^[5] Versiunea scenică prezentată pe scena teatrală din Cluj (Sánta angyalok utcája, în traducere „Strada îngerilor șchiopi”, 1972) sublimează valorile etice ale romanului, reprezentând realitatea într-o „invocare dramatică”.^[5]

După succesul romanului și al adaptării sale dramatice, Tibor Bálint a revenit la proza scurtă (Împărat și ucenic pălărier, 1971; Încep să mă doară călătoriile, 1973), apoi a publicat un volum de portrete ale scriitorilor și artiștilor maghiari din Transilvania (Pâine și flacăra lumânării, 1975), aflat la limita între schițe, eseuri și critică, în stilul scrierilor lui Kosztolányi.^[5] Autorul a continuat descrierea mediului din Maimuța plângăreață în romanul Pelerinaj la zidul plângerii (Zarándoklás a panaszfalhoz, 1978) prin juxtapunerea unor structuri romanești, creând o formă particulară de roman în prezentarea epică a unor „căi paralele ale vieții” începând de la mijlocul anilor 1950.^[5]

Lucrări

Csendes utca (Strada liniștită), nuvele, București, 1963
Búcsú a rövidnadrágtól (Adio pantaloni scurți), roman, București, 1964
Cérnakáplár, București, 1964
Angyaljárás a lépcsőházban (Îngeri în scară), nuvele, București, 1966
Önkéntes rózsák Sodomában (Trandafirii Sodomei), roman SF, București, 1967
Zokogó majom (Maimuța plângăreață), roman, Editura Kriterion, București, 1969
Császár és kalaposinas (Împărat și ucenic pălărier), nuvele, Editura Kriterion, București, 1971
Nekem már fáj az utazás (Încep să mă doară călătoriile), nuvele, Editura Kriterion, București, 1973
Robot Robi kalandjai (Năzdrăvăniile roboțelului Robi), București, 1973
Kenyér és gyertyaláng (Pâine și flacăra lumânării), portrete, opinii, studii, Dacia, Cluj, 1975
Kifli utca zsemle szám, schițe, București, 1978
Zarándoklás a panaszfalhoz (Pelerinaj la zidul plângerii), roman, Editura Kriterion, București, 1978
Látomás mise után, povestiri, 1979
Mennyei romok (Urme cerești), nuvele, Cluj, 1979
Mese egy őrült kakaduról (Povestea unui papagal dement), nuvele, București, 1982
Én voltam a császár, povești, București, 1983
Családi ház kerttel (Casa familială), nuvele, Cluj, 1986
A háromszáz esztendős pacsirta, povestiri, București, 1986
Nyargaló ihlet (Zborul inspirației), destăinuiri, București, 1988
Marci kalandjai (povestiri), București, 1990
Bábel toronyháza (Blocul de la Babel), roman, Polis, Cluj, 1996, ISBN: 9739688594
Végtelen világbajnokság, Littera Nova, Budapesta, 1999; reeditare Pallas Akadémia, Miercurea Ciuc, 2001-
Könyörgés kétségbeesés ellen, Neptun Impex, 2002
Sánta angyalok utcája. Drámai invokáció két részben, Kalota, Cluj, 2004
Zarándoklás a panaszfalhoz. Párhuzamos életutak, Kriterion, Cluj, 2007
Antal, a láthatatlan, Pallas-Akadémia, Miercurea Ciuc, 2009
Kálmánka, te vagy a császár. Válogatás a szerző Napsugárban megjelent meséiből, történeteiből; antologie alcătuită de Zsigmond Emese; Napsugár Alapítvány, Cluj, 2010
Kérdések könyve; Pallas-Akadémia, Miercurea Ciuc, 2013
Ha Simonnak Hatalma volna

Traduceri

Tibor Bálint a realizat traduceri în limba maghiară din scrierile lui G.M. Zamfirescu, Eugen Barbu, I.L. Caragiale și Ion Minulescu.^[6]

Eugen Barbu: Világteremtés (Facerea lumii)
Eugen Barbu: A gödör (Groapa)
scrieri ale lui Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu: Román nyelvből elégtelen (Corigent la limba română)

Premii și distincții

1969 și 1979 – Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România^[6]
1978 – Premiul Criticii și Premiul Pezsgő
1992 – Premiul Tibor Déry^[6]
1992 – Premiul Fundației Krúdy
1995 – Premiul creativ al Fundației Soros
1998 – Premiul Attila József
2002 – Premiul Sándor Márai
2015 – Premiul Patrimoniului Maghiar (postum)

Decorații

Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[7]

Galerie foto

Fotografii realizate de László Kántor

Note

^ ^a ^b ^c Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b Bálint Tibor, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017
^ Autoritatea BnF, accesat în 25 martie 2017
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r Romániai magyar irodalmi lexikon (Dicționar al literaturii maghiare din România): Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés I. (A–F). Edgár Balogh (coord.). București: Kriterion. 1981.
^ ^a ^b ^c ^d „Bálint, Tibor”, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca, accesat în 18 iulie 2020
^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, c) 2.

Bibliografie

Romániai magyar irodalmi lexikon (Dicționar al literaturii maghiare din România): Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés I. (A–F). Edgár Balogh (coord.). București: Kriterion. 1981.

Lectură suplimentară

Bertha Zoltán: Bálint Tibor; Akadémiai, Budapesta, 1990 (Kortársaink)
Vallomás repedt tükör előtt. Bálint Tibor emlékezete; red. Bálint Júlia, Demény Péter; Polis, Cluj, 2007
Más térben. Bálint Tibor, 1932–2002; red. Egyed Emese; Komp-Press–Kolozsvár Társaság–Bálint Tibor Baráti Társaság, Cluj, 2012
Demeter Zsuzsa: Bálint Tibor. Esszék, tanulmányok, MMA, Budapesta, 2022

Legături externe

Bálint Tibor írói vendégoldala az Adatbank.ro-n Arhivat în 19 august 2007, la Wayback Machine.
Halálraítéltek olimpiája (Kortárs)
Holland kakaó (Mozgó Világ)
Zokogó majom – könyvismertető
Bábel toronyháza – könyvismertető
Köllő Katalin: A tehetség milliárdosa (nekrológ) Szabadság, 4 februarie 2002.
„Magyaradás / In memoriam Bálint Tibor (cu materiale de arhivă din 1972, 1994 și 2012)”, Pódium, TVR, 14 februarie 2012, accesat în 14 iulie 2022

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-1] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[00386f883e9e56f963b6609656267fcd-2] Bálint Tibor, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017

[cdd736ff2c0dfa75e98ab5b883feb19f-3] Autoritatea BnF, accesat în 25 martie 2017

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-4] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[RMIL-5] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q ^r Romániai magyar irodalmi lexikon (Dicționar al literaturii maghiare din România): Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés I. (A–F). Edgár Balogh (coord.). București: Kriterion. 1981.

[Uniuneascriitorilor-6] „Bálint, Tibor”, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca, accesat în 18 iulie 2020

[7] Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, c) 2.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]