Tunelul Capra-Bâlea
Tunelul Capra–Bâlea[1] (găsit și sub numele de Tunelul Bâlea Lac)[2][3] este un tunel rutier montan situat pe DN7C (Transfăgărășan) la cota de maximă altitudine a acestuia (2042 m).[4]
| Tunelul Capra-Bâlea | |
.jpg){kind=spacer} Intrarea sudică în tunel | |
| Privire de ansamblu | |
|---|---|
| Nume oficial | Capra-Bâlea |
| Localizare | Muntele Paltinul, Munții Făgăraș,  România |
| Coordonate | 45°35′54″N 24°36′59″E / 45.59833°N 24.61639°E45 |
| Altitudine | 2.025−2.042 m |
| Statut | în folosință |
| Drum |  DN7C |
| Portal 1 | portalul de sud (Județul Argeș) |
| Portal 2 | portalul de nord (Județul Sibiu) |
| Statistici | |
| Început lucrări | 1970 |
| Deschis | 1974 |
| Proprietar | CNAIR |
| Trafic | rutier |
| Taxă | fara taxă |
| Indicatori tehnici | |
| Lungime | 884 |
| Nr. de tuburi | 1 |
| Număr de benzi | 2 bidirecțional |
| Cota maximă | 2042 |
| Deschiderea tunelului | 3,60 m |
| Plan de încadrare | |
| România | |
  Tunelul Capra-Bâlea Poziția tunelului pe harta României | |
Modifică date / text  | |
Tunelul se întinde pe teritoriul a două județe, portalul de sud se află în județul Argeș iar portalul de nord în județul Sibiu.
Date geografice
modificareUnește rutier văile glaciare[5] Bâlea – situată la nord și Capra (prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica) – situată la sud [6], asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul – care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a DN7C[4][7], străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m)[6] pe sub muntele Paltinul[8], între cotele 2.025 și 2.042 metri.[9]
Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța[10] pe Magistrala CFR 200.
Caracteristici
modificare.jpg)
Este cel mai lung tunel (887 m[7])[8] și în același timp lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine[9], din România. Galeria sa are o înălțime de 4,4 m.[8][9] În interior se află un trotuar cu o lățime de 1 m alături de o bandă de circulație cu lățimea de 6 m[7] și câteva refugii.[9] Aerisirea se face natural prin intermediul curenților de aer.[8][9] Are la intrări porți metalice[9][11] ce se închid iarna, dotate cu uși pentru accesul pietonal.[9] Actual tunelul este din nou iluminat electric[11] (din 2011, vezi imaginea).
Istoric
modificareConstrucția sa a început în 1972[7], străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973[12] și inaugurarea s-a făcut în 1974 – când a fost și iluminat artificial[4], ulterior această facilitate lipsind [9] pentru multă vreme. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul – militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în Căldarea Mioarelor.[12] Pe parcursul activității au fost și victime umane.[12]
Obiective turistice de vecinătate
modificare- Lacurile glaciare Bâlea și Capra
- Cascadele Bâlea și Capra
- Rezervația naturală Valea Bâlii
- Barajul Vidraru și statuia lui Prometeu
- Cetatea Poenari
- Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie - Paltinul
Note
modificare- ^ Normativul ..., din 01.02.2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Art. 13, Alin. 4
- ^ Normativul ..., din 01.02.2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Art. 32
- ^ Dumitru Iordănescu; Constantin Georgescu, CONSTRUCTII PENTRU TRANSPORTURI IN ROMANIA - VOL. 1, 2, București, 1986: CCCF, 559+671 pag.;
- ^ a b c Transfăgărășan - drumul printre munți, portalul DN7C transfagarasan.info, accesat 2013.11.26
- ^ 2.2.2. Munții Făgărașului – 2.2. Relieful glaciar din Carpații Meridionali – Aspecte regionale ale reliefului glaciar din România – Studiul reliefului glaciar și periglaciar în România, Referat științific, Vuia Florin, Universitatea de Vest din Timișoara, p. 63-69
- ^ a b de [Harta montană a zonei Bâlea – Podragu]; Das Bîlea– und das Podragu– gebirge, accesat 2013.11.27
- ^ a b c d Tuneluri pe rețeaua de Drumuri Naționale Arhivat în , la Wayback Machine., Prezentarea generală a rețelei de drumuri – Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România, accesat 2013.11.26
- ^ a b c d Drumul care împunge cerul, 10 septembrie 2007, ziarul Evenimentul Zilei, accesat 2013.11.26
- ^ a b c d e f g h Caravana Jurnalului, pe Transfagarașan, 23 iunie 2005, ziarul Jurnalul Național, accesat 2013.11.26
- ^ România – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0
- ^ a b Google Stret View
- ^ a b c Opt ani la tunel, 25 iunie 2005, ziarul Jurnalul Național, accesat 2013.11.27
Bibliografie
modificare- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane, drumul național DN7C "Transfăgărășan" și drumul național DN 67C "Transalpina" - indicativ AND 615-2020, din 01.02.2021; Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 04 martie 2021
- Literatură suplimentară
- Epopeea Transfăgărășanului, Romulus Lal, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975
Galerie
modificare-
Intrarea nordică în tunel -
Interiorul tunelului (octombrie 2008) -
Intrarea sudică în tunel -
Tunelul Capra-Bâlea, potralul de sud (noiembrie 2022).
.jpg)
