Cârța, Sibiu

Pentru alte sensuri, vedeți Cârța (dezambiguizare).

Cârța, mai demult Cârța Săsească, (în dialectul săsesc Kierz, Kierts, în germană Kerz, în traducere „Candelă”, „Lumânare”, în maghiară Kerc, Kercz^[2]) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Coordonate: 45°47′23″N 24°33′55″E ({{PAGENAME}}) / 45.78972°N 24.56528°E
Cârța
— sat și reședință de comună —

Cârța Cârța (România) Localizarea satului pe harta României
Cârța Cârța (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Cârța

Atestare	1322

Populație (2021)
- Total	1.025 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507070
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online


Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală Amplasare zonală
Modifică date / text

Așezare modificare

Localitatea este situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 km de șoseaua națională Brașov-Sibiu.

Istoric modificare

La Cârța a existat o mănăstire fondată încă din anul 1202 de către călugării cistercieni. Apariția cistercienilor la Cârța este legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea a fost înființată în Ungaria abația de la Czikador, apoi, în 1179, cea de la Igriș. Spre deosebire de abația de la Igriș, mănăstirea cisterciană de la Cârța a reușit să se refacă după marea invazie a tătarilor din 1241, însă a fost desființată prin decizia regelui Matia Corvin, la data de 27 februarie 1474.

Articol principal: Mănăstirea Cârța.

Mănăstirea și biserica modificare

Mănăstirea de la Cârța, filie al abației de la Igriș, a fost atestată prima oară în 1223, într-un document din vremea regelui Andrei al II-lea. Astăzi, ruinele ei se pot vedea în lunca Oltului, pe drumul care leagă Sibiul de Brașov. Pe aripa estică a clădirilor mănăstirii se mai pastrează încă ferestrele încheiate cu arc în plin cintru și o fereastră geminată .

Demografie modificare

În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune^[3] în rândul românilor din Ardeal, în localitatea Kercz au fost recenzate 44 de familii, adică vreo 220 de persoane.^[2] Preotul se numea Sztán (adică Stan), era de confesiune greco-catolică, în Kercz existând o biserică românească, precum și o casă parohială.^[2]Denumirea localității (Kercz), precum și prenumele preotului (Sztán) erau redate în ortografie maghiară, cunoscut fiind faptul că rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.^[4]
Conform datelor recensământului din 1930, localitatea număra 959 de locuitori, dintre care 502 români, 446 germani, 9 maghiari și 2 cetățeni de altă etnie. Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită din 450 greco-catolici, 442 lutherani, 44 ortodocși, 16 romano-catolici, 5 baptiști și 2 reformați (calvini).

Obiectiv memorial modificare

Parcela eroilor germani din Primul Război Mondial este amplasată în curtea Bisericii Evanghelice-Lutherane și a fost amenajată în 1926. În cadrul acestei parcele sunt 18 însemne de căpătâi și sunt înhumați 53 eroi germani.

Personalități modificare

Friedrich Schuster (n. 1950), scriitor sas, care a scris în dialectul săsesc și în limba germană.

Vezi și modificare

Note modificare

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ ^a ^b ^c Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 362.
^ Prin conscripțiune se înțelegea, în limbajul vremii, ceea ce înțelegem astăzi prin termenul recensământ.
^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 303.

Bibliografie modificare

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) de..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200., Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș
Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
Florea, Gavril. Monografia localității Cârța - Sibiu (1223-2023) : 800 de ani de la atestarea documentară. Sibiu, Editura Andreiana, ediția a 2-a, 2023, 109 p. ISBN 9786069891438