Turismul este un sector economic important al Bulgariei. Situată la răscrucea dintre Orient și Vest, Bulgaria a fost casa multor civilizații: traci, greci, romani, romani răsăriteni sau bizantini, slavi, bulgari și otomani. Țara este bogată în obiective turistice și artefacte istorice, împrăștiate printr-un teritoriu relativ mic și ușor accesibil. Bulgaria este cunoscută la nivel internațional pentru stațiunile sale de pe litoral și de iarnă.
Bulgaria a atras aproape 12 milioane de turiști străini în 2017, potrivit Băncii Mondiale. [1] Turiștii din cinci țări (România, Turcia, Grecia, Germania și Rusia) reprezintă aproximativ 50% din totalul vizitatorilor.[2] Sectorul a contribuit la 15% din PIB și a susținut 150.000 de locuri de muncă în 2014.[3][4]
Patrimoniul cultural bulgar are multe fețe și manifestări - rezervații și monumente arheologice, muzee, galerii, calendar cultural bogat, folclor păstrat și monumente arhitecturale magnifice.
Tracii au făcut obiecte de aur și argint frumos ornamentate, cum ar fi diverse tipuri de vase, rhytoni, măști faciale, pectorale, bijuterii, arme etc. Obișnuiau să îngroape tezaure bogate de obiecte prețioase atât pentru a le ascunde în vremuri de invazii și tulburări inamice, cât și în scopuri rituale. Până în prezent, au fost dezgropate peste 80 de comori tracice în Bulgaria, care a fost leagănul civilizației tracice.
Casa sătească bulgară este o întruchipare a statutului social, meșteșugului și a tradițiilor proprietarului. Multe clădiri vechi care demonstrează acest tip de arhitectură – de exemplu în satele Arbanasi, Leshten, Kovachevitsa, Melnik – s-au păstrat până în zilele noastre.
În cursul secolului al XIII-lea și mai ales în timpul secolului al XIV-lea construcția mănăstirilor a prosperat. Din cauza vremurilor tulburi multe mănăstiri semănau cu fortărețele. De obicei aveau formă dreptunghiulară, iar clădirile înconjurau o curte în care se afla biserica principală. Din exterior aveau ziduri înalte de piatră întărite cu contraforturi, iar din interior erau galerii cu mai multe magazine care duceau spre chiliile călugărilor.
Coasta bulgară a Mării Negre este pitorească și diversă. Plajele cu nisip alb și auriu ocupă aproximativ 130 km din cei 378 km de lungime de coastă. Temperaturile din timpul lunilor de vară sunt foarte potrivite pentru turismul marin, iar temperatura apei permite scăldatul în mare din mai până în octombrie. Înainte de 1989, coasta bulgară a Mării Negre era cunoscută la nivel internațional sub numele de Riviera Roșie. De la căderea Cortinei de Fier, însă, porecla sa a fost schimbată în Riviera Bulgariei.
Până în 2002, în Bulgaria au fost descoperite aproximativ 4.500 de formațiuni subterane.[9] Cele mai vechi înregistrări scrise despre peșterile din Bulgaria se găsesc în manuscrisele personajului și istoricului renașterii naționale bulgare din secolul al XVII-lea Petar Bogdan. Prima societate speologică bulgară a fost înființată în 1929. Peșterile din țară sunt locuite de peste 700 de specii de nevertebrate și de 32 din cele 37 de specii de lilieci găsite în Europa.
^MacDermott, Mercia (). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. p. 226. ISBN1-85302-485-6. Accesat în . While dancing round fires and jumping over fires forms part of many Slav customs, dancing on fire does not, and it is therefore likely that nestinarstvo was inherited by the Bulgarians from the Hellenized Thracians who inhabited the land before them.
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
România
Turcia
Grecia
Germania
Serbia
Macedonia de Nord
Ucraina
Regatul Unit
Rusia
Polonia
Franța
Israel
Cehia
Austria
Țările de Jos
Italia
Belgia
Ungaria
Statele Unite
Slovacia
Materiale media legate de Turismul în Bulgaria la Wikimedia Commons
