Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Informații
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți


Abreviere	USARB
Motto	Scentia, Cultura
Fondată	1945
Localizare
Țara	Republica Moldova
Oraș	municipiul Bălți
Adresa	Republic of Moldova, Bălți, Pușkin Street, nr. 38
Coordonate	47°45′18″N 27°55′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.754867°N 27.921661°E
Campus	5
Conducere
Rector	Natalia Gașițoi
Cifre cheie
Corp didactic	358 persoane
Studenți	5795 persoane
Prezență web
site web oficial pagină Facebook
Modifică date / text

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB) este o instituție de învățământ superior, un centru științific, de instruire și cultură din nordul Republicii Moldova, care a dobândit prin realizările sale, în cei peste 60 de ani de activitate, o reputație de seamă, atât pe plan național cât și internațional, instruind specialiști calificați care activează în diverse domenii ale învățământului, științei și economiei naționale. Campusul universitar este plasat într-o manieră compactă (blocuri de studii, cămine, servicii) în centrul municipiului Bălți.

Univ. A.Russo

Universitatea de Stat „A. Russo” pe harta Municipiului Bălți

Istoria

Istoria universității începe în anul 1945, când în corespundere cu Hotărârea Sovietului Comisarilor Poporului al U.R.S.S. (guvernul) nr. 470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane ^[1]. La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geograﬁe, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori ^[2].

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M. din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine.

În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității.

După proclamarea independenței Republicii Moldova, la 21 mai 1992, Institutul Pedagogic din Bălți este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

Stema anterioară

Un salt esențial în lărgirea învățământului universitar îl constituie deschiderea, în anul de studii 1995-1996, a primei facultăți cu proﬁl nepedagogic - Facultatea de Economie și Drept (divizată în 1998 în 2 facultăți), pentru care în 2002 s-au dat în exploatare 2 blocuri de studii construite din surse ﬁnanciare proprii. În aprilie 2002, Universitatea a fost acreditată de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, acordându-se categoria I ^[2].

De la fondarea universității, funcția de rector a fost ocupată de nouă profesori. În prezent, universitatea este condusă de Natalia Gașițoi. Primul rector a fost Vasile Ceban (1959-1961), el a fost înlocuit cu Ion Negru (1961-1967), apoi Ivan Borshevich (1967-1975) și Boris Coroliuc (1975-1986). Mai mult toate în funcția de rector a fost Nicolae Filip (1986-2007). Apoi, Eugeniu Plohotniuc (2007-2010), Gheorghe Popa (2010-2016), Ion Gagim (2016-2018), Natalia Gașițoi (2018—o.c.).

Administrația

Natalia Gașițoi – rector
Lidia Pădureac – prim-prorector, prorector pentru activitate didactică
Valentina Prițcan – prorector pentru activitate științifică și relații internaționale
Anatolie Ceban – prorector pentru activitate administrativ-gospodărească

Doctor honoris causa

Peste șase ani după reorganizarea Institutului Pedagogic în Universitate de Stat, a fost inițiată acțiunea, inerentă universităților clasice, de a omagia unele personalități merituoase ale contemporaneității. Deținătorii titlului Doctor honoris causa ai Universității din Bălți sunt ^[3]:

Nume	Domeniu	Anul decernării
Eugeniu Coșeriu	Lingvistică	1998
Vitalie Belousov	Științe aplicate	1998
Dumitru Ghiță	Fizică	1998
Silviu Berejan	Lingvistică	1999
Andrei Ciornâi	Lingvistică	1999
Ion Borșevici	Sociologie	1999
Anatol Ciobanu	Lingvistică	1999
Alexandru Budișteanu	Arhitectură	2000
Joane W.McKay	Pedagogie	2002
Nicolae Tcaci	Fizică	2003
Vasile Ceban	Matematică	2003
Heiner Hamm	Știință aplicată	2003
Israil Gohberg	Matematică	2003
Michael Zickerick	Sociologie	2003
Dumitru Irimia	Lingvistică	2005
Eliza Botezatu	Literatură. Critică literară	2005
Gheorghe Duca	Chimie	2006
Constantin Gaindric	Informatică	2006
Dumitru Oprea	Economie	2006
Gheorghe Popa	Fizică	2006
Andrei Marga^[4]	Filozofie	2010
Ilie Lupu^[5]^[6]	Matematică	2010
Lal Rattan^[5]^[6]	Ecologie	2010

Facultăți

Sediul Facultății de Științe Reale, Economice și ale Mediului și Facultății de Științe ale Educației, Psihologie și Arte

Universitatea include facultățile: La 26 august 2013, în ședința extraordinară a Senatului, patru dintre cele opt facultăți existente la acel moment și-au încetat existența organizațională.

Bibliotecă

Articol principal: Biblioteca Științifică Universitară din Bălți.

Biblioteca Științifică a Universității este una din cele două (Biblioteca Științifică „A. Lupan” a Academiei de Științe) instituții din Republica Moldova, posesoare a unei clădiri special proiectate și construite pentru bibliotecă și include 12 săli de lectură și 4 săli de împrumut, inclusiv inclusiv: Mediateca, Serviciul Referințe Bibliografice, Centrul de Documentare al ONU, Centrul de Informare al Uniunii Europene (EUi), Colecția Biroului Consiliului Europei în Moldova, Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii Mondiale.^[7] Colecția enciclopedică constituie 277700 de titluri în 1 019 789 exemplare în 42 de limbi, inclusiv 144 079 de publicații periodice, 2 664 documente AV; 486 CD, DVD. Anual sunt abonate peste 500 titluri de publicații periodice și achiziționate peste 13 000 documente noi. Documentele în limba română constituie 23,45 %, cele în limba rusă 64,10% în limbile străine 12,45%. La bibliotecă sunt înscriși 13 mii de utilizatori cu circa 500 000 de vizite anuale și un împrumut de 1,3 milioane de tranzacții. În ultimii ani au fost inaugurate Centrului de Documentare al ONU, Filiala Institutului Goethe - București, Clubul Bibliotecarilor universitari bălțeni Biblio Spiritus, Filiala Comitetului Helsinki.^[7]

În 1989 a început procesul de informatizare a bibliotecii. A fost constituită o rețea locală de calculatoare, s-au instalat diverse programe pentru crearea bazelor de date. În fine s-a optat pentru programul TINLIB, care a permis perfecționarea catalogului electronic, a îmbunătățit instrumentul de căutare, asigurarea unui împrumut eficient și rapid. În anul 2004, au fost instalate 25 de calculatoare în Mediatecă, toate fiind conectate la Internet pentru lucrul individual al studentului.^[8]

Departamente

Departamentul pentru activitatea științifică
Departamentul pentru activitate didactica
Departamentul pentru învățământ cu frecvență redusă și formare continuă
Departamentul Resurse Umane
Departamentul Relații Internaționale și Integrare Europeană
Direcția Tehnologii Informaționale

Învățământ preuniversitar

Vezi și

Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Site-ul oficial
Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălți - situl Consiliului Național pentru Acreditare și Certificare al Republicii Moldova

Note

^ Enciu, Nicolae. Continuitatea Universitatea Alecu Russo din Bălți. In: Vocea Bălțiului, nr 11 (17), 18 martie 2005, p. 2.
^ ^a ^b Mihaela Ciocan. Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Didactica pro..., Nr.3 (19), iunie 2003, p. 3 - 8. Accesat 5 septembrie 2011.
^ Scurt, E. ș.a. Deținători ai titlului de Doctor Honoris Causa. Membri de Onoare ai Senatulu Arhivat în 13 martie 2014, la Wayback Machine.. –Bălți: Bibl. Șt., 2008. -203 p. ISBN 978-9975-931-31-1.
^ Andrei Marga, Doctor Honoris Causa al universității bălțene Arhivat în 31 octombrie 2010, la Wayback Machine.. HotNews.MD, 29 octombrie 2010.
^ ^a ^b Tatăl lui Marian Lupu a devenit Doctor Honoris Causa Arhivat în 29 septembrie 2010, la Wayback Machine.. Jurnal.md, 26 septembroe 2010.
^ ^a ^b Морозова, Марина. Почётные доктора БГУ — отец Мариана Лупу и Нобелевский лауреат из США Arhivat în 27 septembrie 2010, la Wayback Machine.. SP, 23 septembrie 2010.
^ ^a ^b Elena Harconiță. Biblioteca în formarea infrastructurii intelectuale și informaționale. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 23-26.
^ Igor Afatin. Evoluția informatizării Bibliotecii Științifice a -Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 39-41.

[1] Enciu, Nicolae. Continuitatea Universitatea Alecu Russo din Bălți. In: Vocea Bălțiului, nr 11 (17), 18 martie 2005, p. 2.

[ciocan-usb-2] Mihaela Ciocan. Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Didactica pro..., Nr.3 (19), iunie 2003, p. 3 - 8. Accesat 5 septembrie 2011.

[3] Scurt, E. ș.a. Deținători ai titlului de Doctor Honoris Causa. Membri de Onoare ai Senatulu Arhivat în 13 martie 2014, la Wayback Machine.. –Bălți: Bibl. Șt., 2008. -203 p. ISBN 978-9975-931-31-1.

[4] Andrei Marga, Doctor Honoris Causa al universității bălțene Arhivat în 31 octombrie 2010, la Wayback Machine.. HotNews.MD, 29 octombrie 2010.

[honoris-5] Tatăl lui Marian Lupu a devenit Doctor Honoris Causa Arhivat în 29 septembrie 2010, la Wayback Machine.. Jurnal.md, 26 septembroe 2010.

[morozova-sp-6] Морозова, Марина. Почётные доктора БГУ — отец Мариана Лупу и Нобелевский лауреат из США Arhivat în 27 septembrie 2010, la Wayback Machine.. SP, 23 septembrie 2010.

[harconita-7] Elena Harconiță. Biblioteca în formarea infrastructurii intelectuale și informaționale. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 23-26.

[8] Igor Afatin. Evoluția informatizării Bibliotecii Științifice a -Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 39-41.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]