Wikipedia

Vanguard Press

Vanguard Press
StatusDesființată în 1988
Fondată în  Modificați la Wikidata
Fondator(i)Roger Nash Baldwin[*][[Roger Nash Baldwin (American Civil Liberties Union (ACLU) co-founder (1884-1981))|​]]  Modificați la Wikidata
SediuNew York City
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vanguard Press (1926-1988) a fost o editură din Statele Unite ale Americii înființată pe baza unei subvenții de 100.000 de dolari din partea American Fund for Public Service (organizație de stânga), mai cunoscut sub numele de Garland Fund. În cursul anilor 1920, Vanguard Press a publicat o serie de cărți pe subiecte politice radicale, inclusiv studii despre Uniunea Sovietică, teorie socialistă și ficțiune politică ale unei serii de scriitori. Editura a primit o sumă totală de 155.000 dolari din partea Garland Fund, care a vândut-o apoi către managerul ei, James Henle. Acesta din urmă a devenit unicul proprietar în februarie 1932.[1]

Vanguard Press a funcționat timp de 62 de ani ca o editură independentă respectată. Ea a publicat 500 de cărți (literatură de ficțiune, volume de poezie, non-ficțiune și literatură pentru copii) în decursul timpului, inclusiv primele cărți ale lui Nelson Algren, Saul Bellow, Marshall McLuhan, Joyce Carol Oates și Dr. Seuss. Compania a fost vândută către Random House în octombrie 1988.[2]

În cartea sa ce prezintă istoria editurilor americane, Between Covers (1987), John Tebbel a scris: „Vanguard nu a devenit niciodată o editură mare și importantă, dar a continuat să publice cărți de calitate, an după an”.[3]

Istoria companiei

modificare

Înființarea

modificare

Consiliul directorilor American Fund for Public Service, mai cunoscut sub numele de Garland Fund, a decis în ședința sa din mai 1926 alocarea sumei de 100.000 $ pentru înființarea Vanguard Press.[4] Noua editură avea scopul de a republica lucrările gânditorilor politici de stânga la un cost accesibil și de a publica noi titluri considerate „nepublicabile” de către editurile comerciale ale vremii.[4] Printre redactorii și directorii noii edituri se numărau Jacob Baker, Roger Baldwin, Elizabeth Gurley Flynn, Clinton Golden, Louis Kopelin, Bertha Mailly, Scott Nearing și Rex Stout.[4] Stout a acceptat postul de președinte și l-a deținut până în 1928, când Garland Fund a stopat subvenționarea editurii, iar James Henle a devenit președinte.[5]

Editura Vanguard a avut sediul pe Fifth Avenue din New York, inițial în clădirea de pe 80 Fifth Avenue înainte de a se muta în clădirea de pe 100 Fifth Avenue în 1928.[6] La mijlocul anilor 1930 firma s-a mutat într-o clădire nouă de pe 424 Madison Avenue.[7]

Vânzarea către James Henle

modificare

În februarie 1932, James Henle, președinte al Vanguard Press în ultimii trei ani, a devenit unicul proprietar al editurii. Fost reporter la New York World, Henle a semnat mai multe articole scandaloase. Unul dintre cele mai mari succese ale editurii Vanguard a fost 100,000,000 Guinea Pigs (1933), un articol despre produsele de consum periculoase scris de Arthur Kallet, care a fondat trei ani mai târziu Uniunea Consumatorilor și revista Consumer Reports. Acesta a fost urmat de o continuare cu un succes similar intitulată „Counterfeit”, în care autorul a făcut apel pentru încheierea producției pentru profit și s-a identificat el însuși ca un comunist.

Vanguard Press și-a câștigat o reputație prin publicarea unor opere noi de ficțiune și non-ficțiune, poezie, literatură pentru copii și tineri. Vanguard a publicate primele două cărți ale lui Dr. Seuss și Saul Bellow, și primele cărți ale lui Nelson Algren, Calder Willingham și Marshall McLuhan. A publicat Auntie Mame (1955), un roman de benzi desenate respins de o duzină de editori înainte de a devenit un bestseller de moment.[8] Vanguard a publicat apoi romanele Podul peste Raul Kwai (1954) și Planeta maimuțelor" (1963) ale lui Pierre Boulle, prima carte a lui Joyce Carol Oates, plus încă 20 (inclusiv romanul Them, câștigător al National Book Award în anul 1970).

Vânzarea către Random House

modificare

Evelyn Shrifte a fost președinte al Vanguard Press timp de 36 de ani, până când, în octombrie 1988, compania a fost vândută către Random House. Ea a spus ziarului New York Times că vânzarea editurii independente vechi de 62 de ani a fost determinată de starea de sănătate precară a unora dintre investitorii Vanguard. Cele 500 de cărți valoroase publicate de Vanguard Press au fost achiziționate de Random House, deși au mai fost republicate încă 10 ani cu marca Vanguard Press pe prima pagină.

Autori

modificare

Numele autorilor sunt urmate de anul asocierii lor cu Vanguard Press.[9]

Referințe

modificare
  1. ^ "Book Notes," The New York Times, 16 februarie 1932
  2. ^ McDowell, Edwin, "Vanguard Will Merge with Random House"; The New York Times, 25 octombrie 1988
  3. ^ Tebbel, John, Between Covers: The Rise and Transformation of Book Publishing in America. New York, Oxford: Oxford University Press, 1987, p. 269
  4. ^ a b c Gloria Garrett Samson, The American Fund for Public Service: Charles Garland and Radical Philanthropy, 1922-1941. Westport, Connecticut: Greenwood Press, 1996; pg. 167.
  5. ^ McAleer, John, Rex Stout: A Biography. Boston: Little, Brown and Company, 1977 (ISBN: 0-316-55340-9), p. 197. "But really, in the early years, the person who ran Vanguard was Jacob 'Jake' Baker, Rex's vice president," McAleer wrote.
  6. ^ Addresses derived from the dust jackets of Vanguard Press publications, specifically John Haldan Blackie, The ABC of Art (1927) and Anna J. Haines Health Work in Soviet Russia (1928).
  7. ^ Dust jacket of Bertram B. Fowler, Consumer Cooperation in America: Democracy's Way Out. (Vanguard: 1936).
  8. ^ "James Henle, 81, Former Head of the Vanguard Press, Is Dead"; The New York Times, 11 ianuarie 1973
  9. ^ „Advanced Search — Vanguard Press 1926–1988”. AbeBooks. Accesat în . 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vanguard_Press&oldid=15918564