Wikipedia:Articole de calitate
Articole de calitate | Propuneri | Criterii | Procedură | Arhivă |
Articolele de calitate sunt considerate a fi cele mai bune articole de la Wikipedia, conform evaluării făcute de contribuitori. Pentru acordarea statutului de calitate un articol trebuie să îndeplinească o serie de criterii care privesc tratarea cuprinzătoare, corectă și obiectivă a subiectului și forma adecvată de prezentare. Înainte de a apărea în această listă, articolele trec printr-un proces de evaluare și selecție.
În prezent, din totalul de 464.461 articole de la Wikipedia în limba română, un număr de 199 dețin statutul de articol de calitate, ceea ce reprezintă aproximativ unul din 2330. Articolele de calitate pot fi identificate cu ajutorul steluței din dreapta titlului paginii. Această steluță poate fi de asemenea întâlnită și în partea stângă a unor pagini, în dreptul unei limbi, pentru a marca faptul că articolul omolog din limba respectivă este unul de calitate.
Dacă găsiți sau dacă scrieți un articol care îndeplinește criteriile de calitate și merită să fie inclus în această listă, puteți porni procesul de evaluare nominalizând articolul la secțiunea de propuneri. De asemenea este disponibilă și pagina Articolelor bune, ce are în vedere articolele a căror calitate este una bună, dar nu excelentă.
|
Dimitrie Paciurea (n. —d. ) a fost un sculptor, grafician, acuarelist și profesor român, supranumit de Petru Comarnescu și de alți critici de artă din România drept „Luchianul sculpturii românești”. Împreună cu Constantin Brâncuși, artistul este una din figurile cele mai atipice din arta românească, el fiind și cel mai important sculptor național român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A realizat numeroase portrete și câteva proiecte monumentale și a fost creatorul unor noi forme în sculptură și desen, devenind astfel o personalitate de prim rang și fără echivalent în arta autohtonă și cea europeană. Seria Himerelor pe care le-a făcut începând din anul 1920 constituie lucrările care domină întreaga creație a sculptorului român. Portretistica a fost pentru Paciurea un gen preferat. Portretele pe care le-a realizat mai ales în perioada 1906-1907 au fost caracterizate de o profunzime a analizei psihologice, precum și de o lipsă de convenționalism. Critica de artă a timpului a remarcat nu numai capacitatea de analiză a sculptorului, dar și modelajul pasional pe care l-a preluat de la Auguste Rodin. Chiar dacă nu a lucrat în atelierul maestrului francez, Paciurea a asimilat principiile acestuia - modelajul spontan și cultul fragmentului. Opera sa nu îngăduie o etichetare în sensul înrâuririlor diferitelor stiluri care s-au exprimat în Europa Occidentală în timpul vieții lui, însă himerele și-au găsit cu mare ușurință un loc în analele simbolismului european. Nici un alt artist român nu a reușit să transpună în bronz, marmură sau gips, complexul de stări sufletești de care este capabilă o ființă umană și nu a putut reda prin materie o forță atât de mare de sugestie. Căutările artistice ale lui Dimitrie Paciurea au avut ca izvor de manifestare lumea interioară a individului. Folosindu-se de simbolurile poeziei lui Mihai Eminescu, totul a prins contur în opera pe care a realizat-o. Lucrările lui Paciurea sunt niște emanații ale propriului inconștient, niște hibrizi care sunt de departe cele mai fascinante și mai misterioase înfățișări din sculptura din România. Cu toate că a fost o prezență constantă în viața artistică din România și a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din anul 1909, el nu a avut parte de numeroase comenzi oficiale, chiar dacă debutul său artistic a fost fulminant cu faimosul Gigant, parte a ansamblului sculptural al Grotei fermecate, expus la Expoziția Generală Română din Câmpia Filaretului, astăzi Parcul Carol I din București. Cariera sculptorului român a fost marcată la începuturile ei de o primă etapă în care a realizat cu precădere portrete, busturi și câteva monumente funerare. Până la intrarea României în Primul Război Mondial, Dimitrie Paciurea a avut parte de o perioadă foarte fecundă care a pregătit apariția Himerelor, expuse din anul 1921 și încununate cu Premiul Național din 1927 pentru Himera văzduhului, suprema sa lucrare. Alte sugestii dintre cele 199 de pagini recomandate: | ||
Toate articolele de calitate
| |||
|