Wikipedia:Pagini de șters/Luminița Mihaela Iacob
Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale
Justificare: Pagina a fost înaintată spre ștergere rapidă de către utilizatorul Cutkiller cu motivarea „notabilitate” și următoarea descriere a modificării:
- Un exemplu clasic de sock-puppeting, la articol au contribuit persoana descrisă în articol, care se semnează cu numele propriu, iar restul a fost contribuit de administratorul de rețea al Facultății de Psihologie din Iași - https://www.psih.uaic.ro/organizare/administrativ/ - subaltern direct al persoanei descrise în articol. Prin urmare, subiectul nu îndeplinește criteriile de notabilitate, referințele citate fiind articole ale autoarei, majoritatea indisponibile și publicate în surse dispărute
Se cade să fie purtată o discuție. Alte pagini marcate cu șr de același utilizator sunt Dorina Sălăvăstru, Maria Nicoleta Turliuc, Ana Stoica-Constantin, Teodor Cozma, Constantin Cucoș, Alois Gherguț. // Gikü vorbe fapte 23 iulie 2020 11:40 (EEST)[răspunde]
Justificare răspuns Aveți dreptate, sunt angajatul Facultății. Paginile menționate sunt realizate la solicitarea conducerii actuale a Facultății care dorește să scoată în evidență personalitățile care au predat la această Facultate ieșeană. Nici un membru din colectivul de conducere actual în funcție nu se află în lista în discuție. Vă rog să mă sprijiniți în identificarea metodelor corecte de abordare. Voi verifica periodic ce mai pot îmbunătăți. Petru-Adrian Istrimschi (discuție) 23 iulie 2020 12:40 (EEST)[răspunde]
Șterge - Din punctul meu de vedere, discuția despre relevanță ar trebui încheiată aici, odată cu mențiunea domnului Istrimschi că aceste pagini au fost create în urma auto-atribuirii de către subiecții articolelor a statutului de persoane notabile. Așa cum menționează regulamentul Wikipedia pentru notabilitatea universitarilor, aceștia sunt notabili dacă sursele sunt de încredere și, foarte important, independente de persoana universitarului în cauză. În cazul doamnei profesor Iacob, bibliografia trimite în mare parte la articole sau cărți ale autoarei, deci care nu sunt independente de domnia sa, fie la argumentări bizare pentru notabilitate de tipul "În 2003, într-un text olograf inedit de șase pagini, Serge Moscovici făcea o întreagă serie de comentarii și evaluări prilejuite de citirea cărții Etnopsihologie și imagologie.", trimiterea fiind către volumul autoarei, nu către textul menționat. În același timp, potențialele argumente pentru notabilitate, spre exemplu mențiunea "În 1986, sub conducerea academicianului Vasile Pavelcu, și-a susținut teza de doctorat cu o temă de imagologie, inedită atunci." sau cele leagte de premiile primite nu au nicio referențiere care să susțină afirmațiile. cutkiller (Discuție Utilizator:cutkiller) 23 iulie 2020 16:28 (EEST)[răspunde]
Neutru E nevoie de un specialist care să evalueze sursele care susțin fraza Această contribuție îi este triplu recunoscută: de cercetarea psihologică sau sociologică[...]. În funcție de asta putem evalua respectarea criteriului Oameni de știință recunoscuți, [...], care au realizat o operă notabilă.--Strainu (دسستي) 23 iulie 2020 19:08 (EEST)[răspunde]
- Sunt specialist. Evaluez pe scurt sursele citate, în măsura accesibilității lor.
- Primul, Radu, Iluț & Matei (1994) este un manual de psihologie socială dispărut de mult, despre care nu am auzit niciodată să fi fost folosit. Nu e o apreciere calitativă, e foarte posibil să fi fost un volum ok, dar e publicat în vremea în care accesul la literatură străină era foarte dificil, ca soluție de compromis.
- Al doilea volum, cel al lui Septimiu Chelcea, este disponibil aici - https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-un-secol-de-cercetari-psihosociologice1.pdf - o simplă căutare după numele autoarei duce doar la mențiuni pasagere, în liste lungi de multe alte nume, ca simpli autori ai unor volume depășite de mulți ani.
- Referințele 3 și 4 sunt articole academice inaccesibile în spatele unui paywall, publicate într-un jurnal românesc, mic,
- referința 5, disponibilă aici - http://etheses.lse.ac.uk/415/1/Glaveanu_Creativity%20and%20culture.pdf - nu o citează decât o singură dată, în trecere, pe autoare,
- referința 6 este din nou un articol inaccesibil după un paywall, scris de un fost coleg al autoarei, publicat într-un jurnal neindexat în nicio bază internațională de date, o revistă universitară mică,
- referința 7, disponibilă aici - https://www.researchgate.net/profile/Mihaela_Friedlmeier/publication/236260781_Relative_contribution_of_mothers_and_fathers_to_adolescents'_values_in_Romanian_families:/links/0a85e52dedbd38ef51000000/Relative-contribution-of-mothers-and-fathers-to-adolescents-values-in-Romanian-families.pdf - o citează din nou pasager pe autoare într-o listă de alți cercetători - în niciun caz nu poate fi considerată susținere pentru afirmația "contribuție (referitor la întreaga carieră) recunoscută"),
- referința 8 este un volum din nou inaccesibil, dar care o citează tot pasager Alte lucrări importante și nu mai puțin clasice (vezi și Iacob, 2003) sunt cele ale lui Ralea (1927), Vulcănescu (1943/1991) și Buricescu (1944) - sensul citării fiind că și autoarea discută într-o lucrare mai veche contribuția acestor autori.
- referința 9, aici - https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/08/gavreliuc-a-2003-2006-mentalitate-si-societate-euvt.pdf - o citează pasager în aceeași manieră - Căutări încununate în studii penetrante aparțin și lui T.Bleicher, de la Universitatea din Mainz, M.Tietz, de la universitatea din Bamberg (apud Iacob, 1996, p.47),
- referința 10 este un volum inaccesibil care o citează tot pasager,
- referința 11 este o recenzie de carte dintr-un jurnal german anonim, neindexat în baze de date internaționale,
- referința 12 - http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000206.html - citare pasageră, nu o discută pe autoare, la fel ca și
- 14 - din nou un articol dintr-un jurnal foarte mic, neindexat în baze de date internaționale,
- 15 este un link mort,
- 16 este o notă de subsol, iar
- 17 din nou un jurnal românesc, foarte mix, neindexat în baze de date internaționale.
- Dintre sursele citate, având în vedere că afirmația spune Științific, s-a individualizat prin două teme: comunicarea didactică (preluată de minister, la propunerea facultății ieșene, în programa examenelor de titularizare și grade didactice) și explorarea perspectivei imagologice în etnopsihologia românească. Această contribuție îi este triplu recunoscută: de cercetarea psihologică sau sociologică - ne-am aștepta să găsim pasaje care discută in extenso opera autoarei, menționând-o expres ca nume important al psihologiei românești. Acest lucru nu se întâmplă în niciuna dintre citările disponibile online, deci cu siguranță referințele 2, 5, 7, 8, 9, 12, 13, 15, 16 ar trebui să dispară după această examinare. Rămân celelalte linkuri, care ar putea, eventual s-o menționeze pe autoare ca nume recunoscut și important al psihologiei românești, deși este puțin probabil.
- Explic argumentul legat de irelevanța surselor. Odată cu trecerea la sistemul Bologna, în 2006, lumea universitară românească a trecut la un sistem occidental de punctare a contribuțiilor cadrelor didactice universitare, în care aceștia s-au trezit peste noapte obligați să publice anual contribuții științifice în jurnale internaționale sau volume de specialitate. Având în vedere că marea majoritate a membrilor lumii academice își petrecuse întreaga carieră de până atunci publicând foarte rar și aproape niciodată în jurnale științifice internaționale recunoscute, presiunea a dus la apariția a zeci de jurnale locale, irelevante, în care marea majoritate a profesorilor universitari au început să publice pe bandă rulantă lucrări irelevante, de fațadă, pentru a satisface criteriile birocratice. În aceeași manieră, edituri de cartier au început să publice volume mici, la fel de irelevante, marea majoritate necitite de nimeni niciodată, utile doar acestor criterii. Pentru detalii, articolul profesorului David, intitulat Să bată clopotele pentru psihologia românească (https://www.contributors.ro/sa-bata-clopotele-pentru-psihologia-romaneasca/), discută pe larg problema (În fine, autorul de concepție nu este punctat/valorizat deloc, ajungând astfel să avem oameni cu zeci de publicații și poate sute de citări, dar fără lucrări internaționale de concepție, etc. Scurt spus, în psihologie cineva poate avea astăzi un punctaj foarte ridicat la criteriile CNATDCU, dar nici 25% din acesta să nu fie format din contribuții științifice de concepție riguroase, majoritatea punctajului derivând din publicații locale și/sau din funcțiile/pozițiile deținute în mediul academic. Sigur, aceste funcții pe care le tot critic sunt importante ca să întregească opera științifică a unei personalități, dar nu să o înlocuiască!) - toate lucrările citate aici fac parte din categoria publicațiilor locale de acest tip.
- Pentru comparație, notabilitatea profesorului David este dată de cele 9300 de citări, aproape integral în publicații de renume americane (https://scholar.google.ro/citations?user=yCHcggQAAAAJ&hl=en&oi=ao), comparativ cu cele 900 ale autoarei (https://scholar.google.ro/citations?user=9lsPMUcAAAAJ&hl=en&oi=ao dintre care 430 (302+128) sunt din volume aflate în bibliografii obligatorii pentru lucrări locale de doctorat în pedagogie, nu psihologie, apărute după susținere pe bandă rulantă în jurnale locale, irelevante, niciodată în atenția lumii academice) iar o simplă căutare a numelui profesorului David pe Google, duce la zeci de interviuri cu outlet-uri mainstream ale presei românești, care pot fi cu adevărat considerate de încredere, respectiv independente de persoana sa. Publicațiile citate aici ca așa-zisă susținere pentru notabilitatea autoarei nu pot constitui nici pe departe criterii reale de notabilitate (mai ales că minim jumătate din ele nici nu o menționează expres pe autoare ca fiind notabilă în psihologia românească ci sunt citări pasagere). Este un articol creat de către un angajat la cererea superiorilor săi, care au decis ad-hoc notabilitatea subiectului, nu întemeiat pe surse academice sau publicistice respectabile, care să argumenteze solid notabilitatea subiectului. cutkiller (Discuție Utilizator:cutkiller) 24 iulie 2020 11:06 (EEST)[răspunde]
- @Cutkiller: vă mulțumesc mult pentru timpul pe care l-ați acordat acestui mesaj. Acesta este spiritul în care ar trebui purtate discuțiile de ștergere, prin analiza surselor din articol. Sursele de pe Ceeol sunt disponibile utilizatorilor cu ceva vechime prin Wikipedia Library. Nici ele nu prezintă în detaliu subiectul.--Strainu (دسستي) 24 iulie 2020 13:33 (EEST)[răspunde]
Discuție încheiată. —Andreidiscuție 13 octombrie 2020 14:29 (EEST)[răspunde]