Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Talus/Arhiva 1

Talus

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articol bine scris, cuprinzător, bine documentat, tratat în mod obiectiv, stabil. --Danvasilis (discuție) 8 martie 2016 22:55 (EET)

Părerea mea e că nu i-ar strica vreo cîteva elemente suplimentare de embriologie și poate (discutabil) cîteva elemente privind posibilitățile de explorare paraclinică (dacă tot există un capitol de patologie). Elementele de biomecanică poate ar fi bine să fie individualizate mai clar în capitolul de anatomie funcțională. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 aprilie 2016 22:28 (EEST) P.S. Dacă o să am timp, am să mă ocup puțin de patologia degenerativă.

Mulțumesc pentru observații, am să adaug date de embriologie, imagistică, biomecanică și alte date. --Danvasilis (discuție) 12 aprilie 2016 20:04 (EEST)

Am inserat, ca sugestie, câteva surse de sinteză. În plus:

• Poate că și cîteva detalii de anatomie topografică nu ar strica, apropo de partea posterioară a canalului tarsian, detalii pe care eu le văd oarecum la capitolul de Anatomie funcțională
• 1-5,7-8 le-aș băga drept subacapitole ale unui capitol de anatomie umană
• 6 l-aș redenumi în „Elemente de embriologie umană”
• Poate un capitol separat de „Patologie umană” ar putea include și marele capitol despre fracturi, ca și unul dintre subcapitolele principale (deși în acest caz poate arborele din „Cuprins” s-ar întinde cam mult la dreapta). O alternativă ar fi generarea unui capitol separat - după cel de „Fracturile talusului”, de genul „Alte condiții patologice”--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 aprilie 2016 20:14 (EEST) P.S. Dat fiind că patologia în cauză e rară, nu am găsit deocamdată o sursă sintetică accesibilă online (exceptând abstractele) mulțumitoare despre patologia tumorală

• Osificarea scheletului (formarea și dezvoltarea țesutului osos) are loc atât în perioada intrauterină (cu acest aspect se ocupă embriologia), cât și după naștere, continuându-se până în jurul vârstei de 23-25 ani. În acest caz capitolul în cauză trebuie numit "osificare" (termen acceptat în anatomie), sau eventual "osificare și embriologie" (ceea ce nu este prea corect, deoarece osificarea include și perioada intrauterină)

• Canalul tarsian este descris în "Vascularizația talusului"

• Fracturile talusului cred că merită un articol separat amplu, în acest articol eu am dat doar o prezentare pe scurt a lor. --Danvasilis (discuție) 12 aprilie 2016 22:05 (EEST)

Nu am expertiză în domeniu și nu mă pot pronunța asipra conținutului, care la o primă vedere pare OK.

În prezentarea actuală, articolul are probleme stilistice importante, care trebuie remediate pentru a fi adus la standardele de AC:

- îi trebuie o secțiune Introducere de sine stătătoare, care să rezume corespunzător articolul, sub formă de text (nu listă) și fără referințe

- imaginile sunt supradimensionate - trebuie aduse la dimensiunea normală. Cine e curios, face click și le vede la mărimea dorită

- aproape toate secțiunile sunt scrise sub formă de listă - trebuie rearanjate pe cât posibil sub formă de text

- trebuie scos formatul „Bold” din interiorul textului --Macreanu Iulian (discuție) 17 aprilie 2016 19:46 (EEST)

Am remediat partea stilistică. Referitor la dimensiunea ilustrațiilor. Ilustrațiile în anatomie redau mult mai bine termenii, față de text. De acea există o mulțime de atlase de anatomie. Manualele de anatomie care au și ilustrații adnotate cu text vizibil sunt cele mai căutate și cele mai bune pentru studenți, medici, cadre didactice. Un exemplu "Anatomie clinique" în 5 volume, de Pierre Kamina, este un manual de anatomie, cu mai puțin text, dar excepțional prin modernitatea planșelor cu peste o mie de ilustrații de o rară calitate științifică; textul în acest manual e scurt, precis, aerisit (sub formă de listă), și, prin urmare, ușor de reținut. --Danvasilis (discuție) 18 aprilie 2016 04:16 (EEST)

Sunt convins că așa stau lucrurile. Și nu numai în cazul anatomiei ci și al altor științe, unde autorii unor lucrări de tipul menționat de dumneavoastră au deplină libertate de acțiune. Specificul unei enciclopedii vine din faptul că este un tip de lucrare care operează cu un pat a lui Procust, încercând să înghesuie în niște tipare cât de cât standardizate și uneori destul de rigide, informații din cele mai diverse domenii. Pe de altă parte, fără aceste standarde, nici nu s-ar putea scrie o astfel de lucrare.

În altă ordine de idei, consider că forma actuală a prezentării articolului este un compromis rezonabil și mi-am retras obiecțiile formulate. În limita timpului, o să încerc să îl mai „perii” puțin și eu. --Macreanu Iulian (discuție) 18 aprilie 2016 17:48 (EEST)

În traducere spus, articolul trebie citit cu un ochi la text și cu unul al imagini. Altfel informația conținută în text ar fi aproape de de neînțeles.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 aprilie 2016 20:25 (EEST) P.S. Ținând cont că autorul s-a concentrat foarte mult pe anatomie și articolul se apropie de 100 k sugerez ca și alternativă spargerea articolului în 2 părți, din care una de anatomie și una de patologie. Cea de anatomie este în mare parte scrisă (în plus ar mai trebui doar câteva elemente de anatomie radiologică și de embriologie), astfel că ar fi relativ ușor de finisat astfel încât să atingă standardul de AC fără probleme.

Bravo Accipiter, așa să învață anatomia, cu un ochi la text și cu unul la ilustrație. Mai am de adăugat informații despre articulații, biomecanică (anatomie funcțională), osificare, imagistică și sper câteva ilustrații. --Danvasilis (discuție) 18 aprilie 2016 21:11 (EEST)

Am refăcut un pic introducerea, pentru a fi mai ușor de înțeles contextul. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 aprilie 2016 22:12 (EEST) P.S. Poate ar trebui revăzut un pic paragraful sintetic din introducere referitor la elementele de anatomie comparată, pentru a vedea dacă în dorința de a face sinteză, nu am inserat elemente eronate.

Am să măresc textul din ilustrații, ca să fie vizibil. Voi revedea textul adăugat de Accipiter. --Danvasilis (discuție) 18 aprilie 2016 23:27 (EEST)

Așa cum am menționat și la prima recenzie, nu am expertiză în domeniul de specialitate al articolului și nu mă pot pronunța asupra conținutului. În urma analizării evoluției sale de la recenzia anterioară, consider că, în acest moment, articolul are probleme în îndeplinirea a două dintre criteriile de AC:

• 1 e. Stabil. - De la nominalizarea pentru AC articolul a suferit aproape 100 de modificări substanțiale, dimensiunea sa crescând cu aproape 60% (de la 82k la 130K)
• 1 b. Cuprinzător. - Îndeplinirea criteriului este greu de verificat, având în vedere că față de momentul propunerii - când a fost considerat ca fiind „complet”, a mai fost loc pentru o îmbunătățire cu 60%.

Având în vedere cele menționate și în vederea închiderii discuției, consider că este neapărat necesară opinia unui editor cu expertiză în domeniu, privind îndeplinirea celor două criterii. --Macreanu Iulian (discuție) 2 mai 2016 07:41 (EEST)

Mai am de lucru la acest articol. Când voi termina am să anunț. Având literatură medicală suficientă, eu pot să-l cresc în dimensiuni de 5-10 ori, dar cred că o să mă limitez la 150K, maxim 200K. Referitor la criterii:

• Stabil - conținutul articolului nu este de natură să se schimbe semnificativ de pe o zi pe alta (cu excepția îmbunătățirilor). - Modificările articolului sunt îmbunătățiri, majoritatea fiind legate de părerea lui Accipiter.
• Cuprinzător - Articolul trebuie să acopere întregul subiect și să nu neglijeze niciun aspect relevant al acestuia. Textul trebuie să rămână totuși concentrat pe subiect și să nu cuprindă detalii irelevante. - Cred că articolul este cuprinzător la aspectele legate de anatomie. Referitor la dimensiuni, cred că patologia (fracturile etc.) o să fie mutată într-un articol separat.

Dacă considerați că articolul nu îndeplinește încă cele două criterii de AC puteți să-l retrageți. --Danvasilis (discuție) 2 mai 2016 14:07 (EEST)

Retrag articolul propus de mine la nominalizare AC, mai am de adăugat informații. --2 mai 2016 14:59 (EEST)

Să nu uităm următorele:

„Lungime. Articolul trebuie să fie consistent, dar nu exagerat de lung. Dacă natura subiectului cere o tratare extinsă, părțile care pot constitui subiecte de sine stătătoare vor fi mutate în articole separate și înlocuite cu secțiuni rezumat. Pentru mai multe detalii privind dimensiunea articolului citește→ en:Wikipedia:Article size.”

Cred că dacă se retrage capitolul de Patologie (pentru a constitui un alt articol separat) și se redenumește articolul în Talus (anatomie), din acest moment poate fi considerat un articol relativ stabil. Deja textul despe Anatomia talusului depășește cu foarte mult nivelul de informație și complexitatea unui articol uzual despre un astfel de subiect (probabil datorăm acest lucru tratatului lui Testut). Anatomia radiologică este deocamdată ceva care cred că poate ar mai trebui adăugat. În primii ani, la Facultățile de Medicină din România, alături de Anatomia descriptivă și topografică, se mai studiază Anatomia radiologică, Embriologia și Biomecanica, în cadrul cursului de Anatomie. Din acest punct de vedere, probabil că organizarea articolului după acest tipic, ar fi de dorit.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 mai 2016 22:10 (EEST) P.S Birocratic vorbind, aș recomanda deocamdată încheierea procedurii de nominalizare – pentru conformitate, cu o rezoluție, următoarea nominalizare pornind de la concluziile celei actuale.

Discuție închisă. Propunerea a fost retrasă de către editorul care a făcut nominalizarea. --Macreanu Iulian (discuție) 7 mai 2016 11:07 (EEST)