Withania somnifera

specie de plante
Withania somnifera
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
SubregnViridiplantae
InfraregnStreptophyta
DiviziuneTracheophytes
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinSolanales
FamilieSolanaceae
GenWithania
Nume binomial
Withania somnifera
Dunal

Withania somnifera, comercializată în România și sub numele de Ashwagandha, este o plantă sempevirescentă (i.e. veșnic verde), care face parte din familia Solanaceae, subfamilia Solanoideae (din care fac parte și roșia, cartoful, ardeiul etc.).[1] Se găsește în special în zona tropicală (Africa și Asia), dar și în zone temperate, precum sudul Europei (Grecia, Italia, Spania).[1] Este folosită de medicina tradițională indiană (Ayurveda) de peste 3000 de ani, atribuindu-i-se o varietate de efecte benefice. Din pricina lipsei studiilor științifice riguroase, beneficiile sale reale rămân chestionabile. Natural Medicines Comprehensive Database, autoritatea curentă în medicina naturistă, evaluează eficacitatea ei ca fiind posibilă în ceea ce privește reducerea stresului,[2] dar nu există suficiente dovezi că este sigură sau eficientă pentru tratarea vreunei boli.[3][4]

Morfologie

modificare

Withania somnifera este un arbust sempervirescent, de culoare verde-închis, ce poate crește până la o înălțime de 1,5 m. Rădăcinile au caracter tuberculos, iar tulpinile sunt erecte. Florile sale, de culoare galber-verzuie, pot răsări singulare sau în ciorchini. Fructele sunt de culoare roșie, sferice și cărnoase. La maturitate, fuctul capătă o tentă portocalie, fiind închis de o membrană [5]ce se dezvoltă din sepalele subiacente.

 
Floarea W. somnifera

Boli și dăunători

modificare
 
Rădăcini uscate ale W. somnifera.

W. somnifera poate fi afectată de o serie de fungusuri, dintre care cel mai frecvent este Alternaria alternata. Această micoză se manifestă prin necroza în pete a frunzelor și petiolelor, ce poate duce, în stadiile avansate, la căderea acestora. Totodată, datorită acestei infecții, concentrația metaboliților secundari scade.[6]

Acarianul Tetranychus urticae este cel mai frecvent dăunător al W. somnifera.[7] Acesta își depune ouăle pe frunze, și se hrănește cu citoplasma celulelor epidermale. Când atacurile sunt numeroase, capacitatea de fotosinteză a plantei scade semnificativ. [8]

Etnografie și utilizarea etnomedicinală

modificare

În latină, denumirea face referire la capacitatea plantei de a induce somnul (lat. "somnifera"). Denumirea de "Ashwagandha" provine din sanscrită, însemnând literal "miros de cal", datorită mirosului tulpinii plantei. În anumite părți din Africa (Kenya, Nigeria, Mali etc.), planta este cunoscută sub numele de Tarkukai, pe când în țările anglofone (Africa de Sud, SUA etc.) se numește "winter cherry" (i.e. cireașă de iarnă). [5]

În Capul Verde, localnicii administrează planta sub formă de infuzie, pentru presupusele proprietăți diuretice și antibacteriene. Pe de altă parte, etiopienii folosesc planta pentru a trata tusea, astmul, epilepsia, paralizia etc. În Somalia, planta este arsă, iar persoanele suferinde se afumează. În Nigeria planta se folosește pentru presupusele proprietăți afrodiziace.[9]

 
Fructe de W. somnifera

În medicina Ayurveda

modificare

Withania somnifera apare frecvent menționată în lucrările ayurvedice, câștigând cu timpul reputația de panaceu. Planta este menționată în lucrarea medicală tradițională ayurvedică Charaka Samhita, pentru proprietățile sale anti-îmbătrânire, crescând rezistența individului la condițiile vitrege ale mediului, precum și libidoul.[10] Farmacopeea ayurvedică o recomandă pentru: inflamație, emaciere, fatigabilitate, creșterea potenței, creșterea rezistenței fizice, creșterea performanței sexuale, urticarie, tuberculoză, dureri neuro-musculare etc. Se găsește ca ingredient în: 21 de rețete din Charaka Samhita, 13 rețete din Susruta Samhita, 13 rețete din Ashtanga Hridayam, 12 rețete din Bhaishjyaratnavali și 12 rețete din Sharangdhar Samhita.[10]

Teoria și practica Ayurveda sunt pseudoștiințifice.[11][12][13]

Fitochimie și activitate farmacologică

modificare

Până în prezent, s-a descoperit existența a 35 de withanolide, 12 alcaloizi și câțiva sitoindosizi în radăcina și frunzele W. somnifera. Withaferina A a fost prima lactonă izolată din W. somnifera, și, alături de withanolidul D, reprezintă principala substanță activă. Withaferina A este cunoscută pentru proprietățile sale anti-tumorale și de anti-angiogeneză. Withanolidul D are și el activitate antineoplastică. [14]

Studii recente au sugerat utilitatea W. somnifera în tratarea cancerului, inschemiei miocardice, diabetului, imunodeficienței, stresului etc. Majoritatea acestor studii s-au desfășurate pe animale de laborator, iar relevanțele lor științifice sunt discutabile. O meta-analiză exhaustivă a articolele științifice referitoare la W. somnifera, a ajuns la concluzia că din totalul de 1094 de articole existente, doar 5 respectă standarde științifice dezirabile. Acestea au constatat efectul pozitiv al W. somnifera asupra somnului, precum și proprietățile calmante, în special scăderea anxietății. [15]

Planta, în special pulberea sa de rădăcină, a fost folosită de secole în medicina tradițională indiană, dar nu există suficiente dovezi că este sigură sau eficientă pentru tratarea vreunei boli.[3][4] În principal din cauza calității slabe a cercetării clinice asupra ei, nu există dovezi de înaltă calitate că oferă vreun beneficiu medicinal ca supliment alimentar iar ea poate provoca efecte adverse dacă este luată împreună cu medicamente acordate pe rețetă.[3][4][16] Efectele secundare raportate includ diaree, arsură și decolorare a pielii, sedare, leziuni hepatice severe, tireotoxicoză, niveluri crescute de testosteron și avort spontan.[17] Este interzisă gravidelor și femeilor care alăptează.[4][16]

Chemotipuri

modificare

Există mai multe chemotipuri de W. somnifera, fiecare prezentând un fenotip chimic propriu. Un studiu efectuat pe teritoriul Israelului, a clasificat W. somnifera în trei chemotipuri, în funcție de withanolidele predominante. Astfel, chemotipul I conține predominant withaferină A, chemotipul II conține withanolid D, iar chemotipul III conține withanolid E și F. [18][10]

Referințe

modificare
  1. ^ a b USDA, Agricultural Research Service, National Plant Germplasm System. „Withania somnifera (L.) Dunal GRIN-Global”. United States Department of Agriculture. Accesat în . 
  2. ^ Therapeutic Research Center. „Ashwagandha: MedlinePlus Supplements” (în engleză). MedlinePlus. Accesat în . 
  3. ^ a b c „Ashwagandha”. Drugs.com. . Accesat în . 
  4. ^ a b c d „Ashwagandha”. MedlinePlus, US National Library of Medicine. . Accesat în . 
  5. ^ a b „Ashwagandha Uses, Benefits & Dosage - Drugs.com Herbal Database” (în engleză). Drugs.com. Accesat în . 
  6. ^ Pati, Pratap Kumar; Sharma, Monica; Salar, Raj Kumar; Sharma, Ashutosh; Gupta, A. P.; Singh, B. (decembrie 2008), „Studies on leaf spot disease of Withania somnifera and its impact on secondary metabolites”, Indian Journal of Microbiology (în engleză), 48 (4), pp. 432–437, doi:10.1007/s12088-008-0053-y, ISSN 0046-8991, PMC 3476785 , PMID 23100743, accesat în  
  7. ^ Sharma, Ashutosh; Kumar Pati, Pratap (aprilie 2012), „First Record of the Carmine Spider Mite, Tetranychus urticae , Infesting Withania somnifera in India”, Journal of Insect Science (în engleză), 12 (50), pp. 1–4, doi:10.1673/031.012.5001, ISSN 1536-2442, PMC 3476950 , PMID 22970740, accesat în  
  8. ^ Fasulo TR. „Twospotted spider mite - Tetranychus urticae Koch”. University of Florida. Accesat în . 
  9. ^ Afewerky, Henok Kessete; Ayodeji, Ayeni Emmanuel; Tiamiyu, Bashir Bolaji; Orege, Joshua Iseoluwa; Okeke, Emmanuel Sunday; Oyejobi, Aanuoluwapo Opeyemi; Bate, Petuel Ndip Ndip; Adeyemi, Sherif Babatunde (decembrie 2021), „Critical review of the Withania somnifera (L.) Dunal: ethnobotany, pharmacological efficacy, and commercialization significance in Africa”, Bulletin of the National Research Centre (în engleză), 45 (1), p. 176, doi:10.1186/s42269-021-00635-6, ISSN 2522-8307, accesat în  
  10. ^ a b c Mukherjee, Pulok K.; Banerjee, Subhadip; Biswas, Sayan; Das, Bhaskar; Kar, Amit; Katiyar, C.K. (ianuarie 2021), „Withania somnifera (L.) Dunal - Modern perspectives of an ancient Rasayana from Ayurveda”, Journal of Ethnopharmacology (în engleză), 264, p. 113157, doi:10.1016/j.jep.2020.113157, accesat în  
  11. ^ Kaufman, Allison B.; Kaufman, James C., ed. (). Pseudoscience: The Conspiracy Against Science. MIT Press. p. 293. ISBN 978-0-262-03742-6. Ayurveda, a traditional Indian medicine, is the subject of more than a dozen, with some of these "scholarly" journals devoted to Ayurveda alone..., others to Ayurveda and some other pseudoscience....Most current Ayurveda research can be classified as "tooth fairy science," research that accepts as its premise something not scientifically known to exist....Ayurveda is a long-standing system of beliefs and traditions, but its claimed effects have not been scientifically proven. Most Ayurveda researchers might as well be studying the tooth fairy. The German publisher Wolters Kluwer bought the Indian open-access publisher Medknow in 2011....It acquired its entire fleet of journals, including those devoted to pseudoscience topics such as An International Quarterly Journal of Research in Ayurveda. 
  12. ^ Semple D, Smyth R (). Chapter 1: Thinking about psychiatry. Oxford Handbook of Psychiatry (ed. 4th). Oxford University Press. p. 24. doi:10.1093/med/9780198795551.003.0001. ISBN 978-0-19-879555-1. These pseudoscientific theories may...confuse metaphysical with empirical claims (e.g....Ayurvedic medicine)  (necesită abonare)
  13. ^ Quack, Johannes (). Disenchanting India: Organized Rationalism and Criticism of Religion in India. Oxford University Press. pp. 213, 3. ISBN 978-0-19-981260-8. ordinary members told me how they practice some of these pseudosciences, either privately or as certified doctors themselves, most often Ayurveda. 
  14. ^ PubChem. „Withanolide D” (în engleză). pubchem.ncbi.nlm.nih.gov. Accesat în . 
  15. ^ Cheah, Kae Ling; Norhayati, Mohd Noor; Husniati Yaacob, Lili; Abdul Rahman, Razlina (), Agbor, Gabriel, ed., „Effect of Ashwagandha (Withania somnifera) extract on sleep: A systematic review and meta-analysis”, PLOS ONE (în engleză), 16 (9), pp. e0257843, doi:10.1371/journal.pone.0257843, ISSN 1932-6203, PMC 8462692 , PMID 34559859, accesat în  
  16. ^ a b „Ashwagandha”. New York City: Memorial Sloan Kettering Cancer Center. . Accesat în . 
  17. ^ Hall, Harriet (). „Rightful for Pain: Deceptive Advertising and a Dangerous Ingredient”. Science-Based Medicine. Accesat în . 
  18. ^ Abraham, A.; Kirson, I.; Glotter, E.; Lavie, D. (), „A chemotaxonomic study of Withania somnifera (L.) dun.”, Phytochemistry (în engleză), 7 (6), pp. 957–962, doi:10.1016/S0031-9422(00)82182-2, ISSN 0031-9422, accesat în  

Legături externe

modificare