Wikipedia

Woland

Woland
Apariții
Creat deMihail Bulgakov  Modificați la Wikidata
Jucat deAlain Cuny
Gustaw Holoubek
Valentin Iosifovici Gaft[*][[Valentin Iosifovici Gaft (Soviet and Russian actor (1935–2020))|​]]
Mihail Mihailovici Kozakov[*][[Mihail Mihailovici Kozakov (Soviet-Russian-Israeli film and theatre director and actor (1934-2011))|​]]
Oleg Valerianovici Basilașvili[*][[Oleg Valerianovici Basilașvili (actor rus)|​]]
Aleksandr Gradski[*][[Aleksandr Gradski (Russian rock singer (1949–2021))|​]]
Ojogin Ivan Ghennadievici[*][[Ojogin Ivan Ghennadievici (cântăreț rus)|​]]  Modificați la Wikidata
Apariții înMaestrul și Margareta  Modificați la Wikidata
Profil
Sexulbărbat[*]​  Modificați la Wikidata
Relații
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Woland (în rusă Воланд, Voland) este un personaj fictiv din romanul Maestrul și Margareta al autorului rus (sovietic) de origine ucraineană Mihail Bulgakov, scris între 1928 și 1940.

Woland este străinul și profesorul misterios (de magie neagră) a cărui vizită la Moscova determină intriga romanului și dă lumea peste cap.

Context

modificare

Romanul afirmă că Woland este conducătorul forțelor Întunericului, opus lui Yeshua, conducătorul forțelor Luminii. Personajele din roman îl numesc pe Woland ca fiind Diavolul sau Satana. Cu toate acestea, cosmografia lumii lui Bulgakov diferă de cea tradițională creștină[1][2] - atât Isus, cât și Diavolul sunt diferiți în această lume, raiul și iadul nu sunt menționate deloc, iar despre „Divinitate” se vorbește la plural. Cercetătorii literari au găsit în lumea romanului asemănări cu ideologia maniheică sau gnostică, conform cărora sferele de influență din lume sunt clar împărțite între Lumină și Întuneric, acestea sunt egale, iar o parte nu poate - sau pur și simplu nu are dreptul să se amestece în treburile alteia.[3][4]

Descriere și concepție

modificare

Suita demonică a lui Woland, care include vrăjitoare, vampiri și o pisică uriașă care vorbește, rolul său în complot și faptul că Voland este un cuvânt în limba germană (acum învechit) pentru un diavol sau un spirit rău, [5] toate indică faptul că el este, de fapt, Diavolul. Alte interpretări controversate îl văd ca fiind Apostolul Petru (bazat pe remarca lui Isus către Petru, „Mergi înapoia Mea, Satană”)[6] sau chiar a Doua Venire a lui Hristos.[7]

Edward Ericson susține că Woland este în esență „Satana din teologia creștină ortodoxă (în special ortodoxă rusă) [...] El este atât un ispititor al oamenilor, cât și un instrument involuntar al dreptății divine, o ființă care își datorează existența și puterea însuși celui căruia i se opune”.[8]

La conceperea lui Woland, Bulgakov s-a inspirat foarte mult din figura lui Mefistofel din tragedia Faust a lui Goethe, o legătură explicită prin folosirea unui epigraf din versurile de la începutul romanului.[9][10] În plus, numele Woland însuși este derivat dintr-un nume prin care Mefistofel se referă la sine în timpul scenei nopții Valpurgiei: scutierul Voland (în germană Junker Voland ). [11] Alte aluzii la Mefistofel din lucrarea lui Goethe includ bastonul lui Woland cu cap de pudel și șchiopatul său.[12] O altă influență asupra creației lui Woland este opera Faust a compozitorului francez Charles Gounod.[13]

În adaptări

modificare
 
August Diehl (l-a interpretat pe Woland în filmul Maestrul și Margareta din 2024.

Citate

modificare
„Iartă-mă, dar asta n-o cred, exclamă Woland. E imposibil, manuscrisele nu ard.” – Către Maestru[14]
„Da, omul este muritor, dar asta n-ar fi încă nimic. Rău e că lucrurile se petrec uneori subit — aici e clenciul.” – Către Berlioz [15]

Note

modificare
  1. ^ „И.Л.Галинская. "Мастер и Маргарита". Неудачная шутка темно-фиолетового рыцаря”. ilgalinsk.narod.ru. Accesat în . 
  2. ^ Зеркалов А. Воланд, Мефистофель и другие. // Наука и религия. 1987. № 8.
  3. ^ „И.Л.Галинская. "Мастер и Маргарита". Неудачная шутка темно-фиолетового рыцаря”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  4. ^ „disserCat - ошибка работы”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  5. ^ Goethe 1997, p. 381.
  6. ^ „Cearta lui Iisus cu Petru”. www.crestinortodox.ro. Accesat în . 
  7. ^ Бузиновский & Бузиновская 2007, pp. 6-11.
  8. ^ Ericson 1974, p. 22.
  9. ^ Wright 1973, p. 1162-1163.
  10. ^ „Cine ești tu, la urma urmei, spune?”
    „O parte din acea putere
    Ce veșnic răul îl voiește
    Și veșnic face numai bine.”
    Goethe, Faust
  11. ^ Goethe 1997, p. 199.
  12. ^ Wright 1973, p. 1163.
  13. ^ Lowe 1996.
  14. ^ Bulgakov 2016, p. 287.
  15. ^ Bulgakov 2016, p. 11.

Bibliografie

modificare
  • Bulgakov, Mikhail (). The Master and Margarita. London: Penguin. ISBN 978-0143108276. 
  • Бузиновский, С.; Бузиновская, О. (). Тайна Воланда: опыт дешифровки. St. Petersburg: Лев и Сова. 
  • Ericson, Edward E. (). „The Satanic Incarnation: Parody in Bulgakov's The Master and Margarita”. The Russian Review. 33 (1): 20–36. doi:10.2307/127619. JSTOR 127619. 
  • Haber, Edythe C. (). „The Mythic Structure of Bulgakov's The Master and Margarita”. The Russian Review. 34 (4): 382–409. doi:10.2307/127871. JSTOR 127871. 
  • Goethe, Johann Wolfgang von (). Faust: Eine Tragödie. Erster und zweiter Teil. Mit einem Nachwort, Anmerkungen und einer Zeittafel von Sybille Demmer. Munich: Deutscher Taschenbuch Verlag. ISBN 978-3-423-12400-3.  [Note: Goethe died in 1832.]
  • Lowe, David (). „Gounod's Faust and Bulgakov's the Master and Margarita”. The Russian Review. 55 (2): 279–286. doi:10.2307/131841. JSTOR 131841. 
  • Wright, A.C. (). „Satan in Moscow: An Approach to Bulgakov's The Master and Margarita”. Publications of the Modern Language Association. 88 (5): 1162–1172. doi:10.2307/461648. JSTOR 461648. 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Woland&oldid=16302465