Ekaterinburg

Ekaterinburg (în rusă: Екатеринбу́рг) este un oraș major din partea centrală a Rusiei. Orașul este așezat pe partea estică a Munților Ural și este capitala regiunii Sverdlovsk. El este centrul industrial și cultural al Districtului Federal din Ural. Orașul este al IV-lea ca mărime din Rusia, cu o populație de 1.293.537 de locuitori (2002). Între anii 1924 și 1991 orașul s-a numit Sverdlovsk, după conducătorul bolșevic Iakov Sverdlov.

Ekaterinburg

Екатеринбург

— cel mai mare oraș[*], oraș[*]^[1] și oraș mare —

View of Yekaterinburg-City and the Iset River from Vysotsky

De sus în jos, de la stânga la dreapta: Ekaterinburg-City cu Lacul orașului, clădirea Consiliul orășenesc, Centerul Elțin, Храм-На-Крови (Catedrala pe Sânge), Casa lui Sevastian, Universitatea Federală Ural

Drapel

Stemă

Ekaterinburg (Rusia)

Poziția geografică în Rusia

Coordonate: 56°50′08″N 60°36′46″E / 56.835555555556°N 60.612777777778°E

Entitate administrativ-teritorială a Rusiei

Munițipalnoe obrazovanie «gorod Ekaterinburg»[*]

Atestare

1723

Numit după

Ecaterina I a Rusiei

Guvernare

- Primar

Aleksei Valerievici Orlov[*] ( RU, 9 februarie 2021)

Suprafață

- Total

468 km²

Altitudine

237 m.d.m.

Populație (2010)

- Total

1.349.772 locuitori

Fus orar

UTC+5

Cod poștal

620000

Prefix telefonic

343

Localități înfrățite

- 13 orașe înfrățite

listă

Prezență online

http://www.ekburg.ru/
GeoNames

Poziția localității Ekaterinburg

Relații internaționaleModificare

ConsulateModificare

American- primul consulat care eliberează vize din Urali, înființat în 1994
Englez - înființat în 1997 drept consulat care eliberează vize
German - consulat care eliberează vize
Ceh - consulat general care eliberează vize
Kârgâz- consulat general
Bulgar- consulat general
Chinez- consulat general

Orașe înfrățiteModificare

- Plzeň, Cehia
- San Jose, California, S.U.A., din 1992
- Guangzhou, China, din 10 iulie 2002
- Genova, Italia

Personalități marcanteModificare

Arcadi Cernețki, primarul orașului
Ghennadi Mesiaț, vicepreședintele al Academiei de Științe din Urali
Vladimir Tretiakov, rector al Universității de Stat din Ural
Eduard Rossel, guvernorul Regiunii Sverdlovsk
Serghei Cepikov, campion olimpic
Vera Baeva, soprană
Vladislav Krapivin, scriitor
Nicolai Krasovski (1924–2012), matematician proeminent
Nicolai Karpol, antrenorul echipei feminine de volei și a legendarului club de volei Uralocika (Уралочка)
Serghei Vonsovski, fizician proeminent
Vladimir Kurocikin, producător de comedii muzicale și de operă.
Boris Elțin (1931–2007), Primul președinte al Federației Ruse
Aleksandr Masleakov (n. 1941), prezentator de televiziune
Alexandr Popov (n. 1971), campion european, olimpic și mondial
Igor Altushkin este antreprenor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație al companiei ruse de cupru. Filantrop și personalitate publică^[3]^[4]

Locuri de atracție și monumenteModificare

Cel mai faimos reper istoric al orașului este Catedrala pe Sânge. Se află pe locul unde a fost situată Casa Ipatiev până în 1977, unde bolșevicii l-au ucis în noaptea de 16-17 iulie 1918, pe ultimul țar Nicolae al II-lea și familia sa. Acest loc a devenit un loc de pelerinaj pentru susținătorii monarhiei ruse.

În oraș există și alte clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural, pe lângă clădirea cancelariei construită în 1739, mai multe catedrale în stil rusesc, dintre care cea mai cunoscută este Catedrala Înălțării Domnului (Vosnesenski sobor), construită în secolul al XIX-lea. Primăria a fost construită în stilul clasicismului socialist, împreună cu clădirea universității și mai multe institute, precum și clădirea circului din anii 1980 și grandioasa clădire a Teatrului de Ooperă și Balet de la începutul secolului XX. De remarcat sunt și o serie de clădiri constructiviste, precum Hotelul Isseti și orașul cekist din spatele acestuia. Până când a fost demolat în 2018, un reper deosebit a fost turnul de televiziune neterminat, una dintre cele mai înalte structuri neterminate din lume.

Catedrala pe Sânge
Teatrul de Operă și Balet
Statuia lui Sverdlov în fața universității Ural
Palatul guvernatorului regiunii Sverdlovsk din Ekaterinburg
Zgârienori în oraș

Evenimente celebreModificare

În Ekaterinburg a fost asasinată familia imperială țaristă în 1918.

ClimaModificare

Date climatice pentru Yekaterinburg
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−9.1 (15,6)	−6.8 (19,8)	1.0 (33,8)	9.8 (49,6)	17.4 (63,3)	23.0 (73,4)	24.4 (75,9)	21.1 (70)	14.5 (58,1)	6.8 (44,2)	−2.8 (27)	−7.9 (17,8)	7,6 (45,7)
Media zilnică °C (°F)	−12.6 (9,3)	−11.1 (12)	−3.8 (25,2)	4.3 (39,7)	11.3 (52,3)	17.1 (62,8)	19.0 (66,2)	15.9 (60,6)	9.8 (49,6)	3.4 (38,1)	−5.8 (21,6)	−11 (12,2)	3,0 (37,4)
Minima medie °C (°F)	−15.7 (3,7)	−14.5 (5,9)	−7.6 (18,3)	0.0 (32)	6.2 (43,2)	12.1 (53,8)	14.4 (57,9)	11.9 (53,4)	6.4 (43,5)	0.7 (33,3)	−8.3 (17,1)	−13.7 (7,3)	−0,7 (30,7)
Minima istorică °C (°F)	−44.6 (−48.3)	−42.4 (−44.3)	−39.2 (−38.6)	−21.8 (−7.2)	−13.5 (7,7)	−2.3 (27,9)	1.5 (34,7)	−1 (30)	−9 (16)	−26.6 (−15.9)	−39.2 (−38.6)	−46.7 (−52.1)	−46,7 (−52,1)
Precipitații mm (inches)	26 (1.02)	20 (0.79)	20 (0.79)	28 (1.1)	50 (1.97)	74 (2.91)	89 (3.5)	72 (2.83)	58 (2.28)	39 (1.54)	33 (1.3)	28 (1.1)	537 (21,14)
Umiditate [%]	79	75	68	60	57	63	68	73	75	75	78	79	71
Nr. mediu de zile cu ninsoare	25	21	14	4	1	0	0	0	1	6	19	24	115
Ore însorite	46.5	96.1	164.3	207.0	257.3	273.0	269.7	217.0	144.0	77.5	51.0	37.2	1.840,6
Sursa nr. 1: pogoda.ru.net ^[5]
Sursa nr. 2: ^[6]