Ținutul Suceava

Suceava

— ținut —

Stemă

Țară

România

Capitală

Cernăuți

Județe

Câmpulung, Cernăuți, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Suceava, Storojineț

Atestare

1938

Reședință

Cernăuți

Fus orar

UTC+2

Prezență online

Poziția localității Suceava

Ținutul Suceava este unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, după ce Regele Carol al II-lea a inițiat o reformă instituțională de tip fascist în România, modificând Constituția României din anul 1923 și legea administrării teritoriale.^[1]

Ținutul Suceava includea Bucovina, precum și părți din nordul Basarabiei și nordul Moldovei, fiind denumit după orașul Suceava, fosta reședință domnească a Moldovei. Capitala ținutului era orașul Cernăuți.

După cedarea Bucovinei de Nord către Uniunea Sovietică, în urma notei ultimative din 26 iunie 1940 a guvernului sovietic la adresa României,^[2] din componența Ținutului Suceava au ieșit județele: Cernăuți, Storojineț, Hotin, plasa Herța din județul Dorohoi și mai mult de o treime din județul Rădăuți. Din data de 29 iunie 1940 reședința Ținutului Suceava a fost mutată în orașul Vatra Dornei.

Stema Ținutului SuceavaModificare

Stema Ținutului Suceava constă din șapte dungi, patru dintre ele fiind roșii și trei albastre, reprezentând cele șapte foste județe (dintr-un total de 71) ale României Mari pe care le includea ținutul sus-amintit. Deasupra dungilor era reprezentat un castel, care este o reproducere a cetății medievale a Sucevei.

Fostele județe încorporateModificare

În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de foste județe au fost subordonate ținuturilor. Cele șapte foste județe care au compus Ținutul Suceava au fost următoarele:

Rezidenți regaliModificare

Gheorghe Alexianu (29 august 1938 - 31 ianuarie 1939)
Gheorghe Flondor (7 februarie 1939 - 23 septembrie 1940)

NoteModificare

^ Günther H. Tontsch, Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte 12 (2000), pag. 285.
^ Dinu C. Giurescu, Istoria României în date, București 1971, pag. 370.

Legături externeModificare

Organizarea administrativ-teritorială și rezidența regală în Bucovina

Acest articol despre România este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!

[1] Günther H. Tontsch, Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte 12 (2000), pag. 285.

[2] Dinu C. Giurescu, Istoria României în date, București 1971, pag. 370.

[1]

[2]