Ținutul Suceava
Suceava | |||
— ținut — | |||
| |||
Țară | ![]() | ||
---|---|---|---|
Capitală | Cernăuți | ||
Județe | Câmpulung, Cernăuți, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Suceava, Storojineț | ||
Atestare | ![]() | ||
Reședință | Cernăuți | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prezență online | |||
Poziția localității Suceava | |||
Modifică date / text ![]() |
Ținutul Suceava este unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, după ce Regele Carol al II-lea a inițiat o reformă instituțională de tip fascist în România, modificând Constituția României din anul 1923 și legea administrării teritoriale.[1]
Ținutul Suceava includea Bucovina, precum și părți din nordul Basarabiei și nordul Moldovei, fiind denumit după orașul Suceava, fosta reședință domnească a Moldovei. Capitala ținutului era orașul Cernăuți.
După cedarea Bucovinei de Nord către Uniunea Sovietică, în urma notei ultimative din 26 iunie 1940 a guvernului sovietic la adresa României,[2] din componența Ținutului Suceava au ieșit județele: Cernăuți, Storojineț, Hotin, plasa Herța din județul Dorohoi și mai mult de o treime din județul Rădăuți. Din data de 29 iunie 1940 reședința Ținutului Suceava a fost mutată în orașul Vatra Dornei.
Stema Ținutului SuceavaModificare
Stema Ținutului Suceava constă din șapte dungi, patru dintre ele fiind roșii și trei albastre, reprezentând cele șapte foste județe (dintr-un total de 71) ale României Mari pe care le includea ținutul sus-amintit. Deasupra dungilor era reprezentat un castel, care este o reproducere a cetății medievale a Sucevei.
Fostele județe încorporateModificare
În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de foste județe au fost subordonate ținuturilor. Cele șapte foste județe care au compus Ținutul Suceava au fost următoarele:
Rezidenți regaliModificare
- Gheorghe Alexianu (29 august 1938 - 31 ianuarie 1939)
- Gheorghe Flondor (7 februarie 1939 - 23 septembrie 1940)