Pentru alte sensuri, vedeți ARO (dezambiguizare).

ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în 1957 și a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989, 90% din producție a fost exportată).

S.C. ARO S.A.
Tipsocietate pe acțiuni[*]  Modificați la Wikidata
SuccesorCross Lander USA Inc.
Fondată1957 (activitate 1957-2006)
Desființată  Modificați la Wikidata
Țara România
SediuCâmpulung Muscel
IndustrieConstructoare de mașini
ProduseAutovehicule de teren
Prezență online
Site-ul oficial al companiei
ARO 10

Automobilul de teren a ieșit din fabricație în anul 2003 în România[1]. În Cehia, Aro s-a fabricat până în 2013[2].

Istoria fabricii

modificare
 
ARO M461

Istoria uzinei Aro începe în anul 1885 când, datorită amplasamentului propice, se construia o fabrică de hârtie și celuloză a companiei "Letea Bacău". Fabrica și-a încetat activitatea în 1899, iar în 1933 a fost dezafectată. Între anii 1941-1944, locul a fost folosit ca depozit pentru materiale de către armată, iar din 1944 timp de aproape un an aici a funcționat o secție de pale de elice pentru avion aparținând Fabricii "I.A.R. Brașov".

Între anii 1945-1950 aici s-au executat reparații ale mijloacelor de transport ce aparțineau armatelor române și sovietice. După 1950, timp de 3 ani s-au produs: lacăte, vermorele și pompe de stropit pentru agricultură și viticultură.

În 1953, fabrica s-a reprofilat pe producția de motociclete, producând un număr total de 12 unități din modelul IMS 53.

Din anul 1957 încep să se producă piese de schimb auto (cutii de viteze și motoare), an care coincide cu demararea fabricării autoturismelor de teren IMS 57, M59 și M461.

S.C. ARO S.A.

modificare

Fabrica era formată din 4 diviziuni, fiecare având în componență secții de producție:

  • Fabrica de Prelucrări (Secțiile: Forjă, Motor, Cutii de Viteze, Punți - Direcții și componente mecanice)
  • Fabrica de Piese și Subansamble Auto (Secțiile: Armături Scaune, Filtre și Echipamente Evacuare Auto, Tapițerii Auto și Atelierul Articole Tehnice din Cauciuc)
  • Fabrica Montaje (Secțiile: Caroserie, Vopsitorie, Montaj General, Finisări și Atelierele: Amenajări Speciale și Pregătire de Vânzare)
  • Fabrica Scule și Matrițe (Secțiile: Ștanțe și Matrițe, Sculărie și Atelier Bene și Remorci)

Până la primele disponibilizări, majoritatea locuitorilor comunelor învecinate lucrau la uzina Aro. În anul 1944 suprafața fabricii era de 6.000 metri pătrați, ajungându-se în 1973 la peste 35.000 metri, din care 15.000 metri pătrați reprezentând suprafață construită. Între 1950-1974 producția globală a crescut de 397 de ori, producția de marfă a crescut de 290 de ori iar numărul salariaților a crescut de 10 ori.

Se lucra în 3 schimburi, iar fabrica avea o capacitate de 20.800 autoturisme pe an. Din anul 1994 s-a lucrat în 2 schimburi, iar capacitatea era de 14.000 de autoturisme pe an.

Decăderea S.C. ARO S.A.

modificare

În septembrie 2003, Statul român a vândut, pentru prețul de 180.000 USD, 68,7% din ARO companiei americane Cross Lander, deținută de John Perez, un american născut în Cuba.[3] În contractul de privatizare erau prevăzute investiții de 2 milioane de dolari în ARO, dar nici o investiție nu a avut loc iar echipamentul ARO a fost vândut.

În mai 2007, omul de afaceri Nicolae Rațiu, fiul fostului lider țărănist Ion Rațiu, a achiziționat prin compania Landmark Management o parte de active în valoare de 16,5 milioane euro din cadrul fostei uzine Aro Câmpulung.[4][5] După preluare, compania a derulat investiții pentru reabilitarea platformei, prin reconstrucția infrastructurii și reconversia unor hale.[1] În prezent, platforma industrială Aro Câmpulung are o suprafață de 49 de hectare și include hala principală de producție și unitățile secundare utilizate anterior pentru producția modelului 4x4 Aro.[1]

Aro în Cehia

modificare

O firmă privată din Cehia, denumită "Auto Max Czech a.s.", din orașul Hradec Kralove, a oferit spre vânzare automobile ARO noi, până în 2013[6]. Cea mai grea problemă a cehilor a fost, însă, aceea că nu a reușit să dea de urma deținătorului legal al mărcii ARO.

Cât despre oferta de mașini ARO noi a firmei cehe, ea a fost neașteptat de diversificată. Erau disponibile toate modelele din seriile 24, 32 și 33. Unele, chiar pe stoc.

Prețurile pentru un ARO nou se situau între 416.000 și 500.000 de coroane cehe (între 17.000 și 20.000 de euro, aproximativ), cu toate taxele incluse. Existau în Cehia o rețea de concesionari, cinci la număr, ba chiar și o rețea de service-uri specializate pe ARO, neașteptat de extinsă: 25 de unități.

Toate modelele ARO oferite de firma cehă au motoare Andoria, de 2,4 litri diesel supraalimentate, care oferă între 87 și 117 cai-putere, în condițiile unui consum mediu de 10 până la 12 litri la 100 km.

Calitatea finisării era mai bună decât cea reușită anterior la Câmpulung. Garanția oferită e de trei ani sau 100.000 km.

Din dotările ARO-urilor fabricate în Cehia nu lipsesc: servodirecția, aerul condiționat sau, opțional, încălzire suplimentară, jante de aluminiu, anvelope de teren, proiectoare de ceață, bare de protecție, troliu, sisteme audio performante etc.

Gama IMS

modificare

Gama 10x

modificare
 
ARO 24 în serviciul Poliției Militare

Modelele gamei 2xx:

  • Aro 240 (2 uși, decapotabil)
  • Aro 241 (4 uși, decapotabil)
  • Aro 242 (2 locuri, 2 uși, benă)
  • Aro 243 (8 locuri, 3 uși)
  • Aro 244 (5 locuri, 4 uși)
  • Aro 246 (7 locuri, 5 uși)
  • Aro 263 (8 locuri, 3 uși; model bazat pe versiunea 243 având ampatamentul mărit de la 2350 mm la 2600 mm)
  • Aro 264 (5 locuri, 4 uși; model bazat pe versiunea 244 având ampatamentul mărit de la 2350 mm la 2600 mm și elemente de caroserie împrumutate de la Dacia. Aro 264 s-a adresat pieței americane)
  • Aro 266 (7 locuri, 5 uși; model bazat pe versiunea 246 având ampatamentul mărit la 2600 mm)

Gama 3xxx

modificare
  • Aro 320 (2 locuri, 2 uși, benă)
  • Aro 323 Sanitara (automobil destinat unităților sanitare, dotat cu echipament necesar intervențiilor sanitare)
  • Aro 324 (5 locuri, 2 uși, benă)
  • Aro 328 Maxi
  • Aro 328 Maxi Taxi (automobil destinat transportului urban în regim de maxi - taxi)
  • Aro 330 (2 locuri, 2 uși, benă)

Succesorul lui 320 are un ampatament de 3350 mm disponibilă în mai multe modele:

  • 330 BB (utilitară dotată cu bena basculabilă pe 3 direcții și echipament de deszăpezire)
  • 330 C (utilitară dotată cu o cisternă de combustibil având un volum de 1.000 l)
  • 33 N (autoutilitară dotată cu platformă de lucru la înalțime)
  • Aro 332
  • Aro 335 (bazat pe modelul 330 având roți duble pe puntea spate)
  • Aro 338 TC (automobil destinat transportului de scolari în zonele cu drumuri greu accesibile)
  • Aro 350

Model bazat pe Aro 330 având garda la sol micșorată și un ampatament de 3.500 mm. Disponibil în mai multe modele:

  • 350 BC (utilitară dotată cu benă coborâtă)
  • 35 S (ambulantă, dotată cu aparatură medicală)
  • 35 M (furgon special amenajat ca magazin destinat desfacerii mărfurilor în zone comerciale)
  • 35 N (autoutilitară dotată cu platformă de lucru la înalțime)

Gama 4xx

modificare
  • Aro 429 (automobil destinat transportului de persoane având un ampatament de 4.200 mm)

Prototipuri

modificare

Încă de la lansarea seriei 24 ARO a deținut un birou de studii și proiectare numit Centrul de Studii pentru automobile din Romania (CESAR S.A). La CESAR S.A se realizau desene preliminare cu design-ul modelului, machete din lut la scara 1:3 sau 1:1, prototipuri funcționale și teste de impact ale modelelor preliminare. CESAR S.A a avut și un birou la Mioveni care era deținut de Automobile Dacia. La activa deținută de Dacia s-au realizat prototipuri ale Dacia Nova, Dacia D33, Dacia 1310,Dacia 1325, Dacia Pick-Up, Dacia 1320 cât și restilizările ulterioare ale acestora. În 2006 activele deținute de ARO la CESAR S.A Câmpulung Muscel au fost vândute către Amrom Automotive 2006 care nu a supraviețuit mult, în 2007 intrând în faliment. CESAR S.A era unul dintre cele mai moderne centre care se ocupa de proiectarea de autoturisme din Europa de Est. Erau utilizate echipamente moderne pentru sculptarea machetelor care erau necesare pentru a fi produse piese de caroserie pentru prototipuri, machetele aveau tren de rulare, motor, faruri și stopuri funcționale. CESAR S.A avea în dotare stații grafice Silicon Graphics cât și PC-uri pe care erau folosite programele AutoCAD și CATIA pentru modelarea 3D a prototipurilor cât și a ansamblelor si subansamblelor acestora.

  • Aro 26 (1988) — nu a intrat în producție din cauza problemelor economice ale acelor vremuri. Șasiul era de ARO 24 iar motorul era un L75 produs la ARO.
  • Aro CN (1990-2001) — un proiect care era o simplă restilizare a ARO 26 prin schimbarea unor panouri de caroserie, faruri și stopuri. Primele prototipuri și macheta acestora datează încă din 1990. Proiectul a fost anulat în 2000 deoarece nu existau fonduri suficiente iar ARO nu avea capacitatea de a-l produce.
  • ARO Skorpion
  • CFM Gerula - realizat pe structura ARO.
  • ARO Homilius — autovehicul ARO modificat în Germania de firma Homilius.
  • ARO autospecială
  • ARO 322
  • ARO 332
  • ARO 324 AMC BUGARO - ARO 324 modificat de dealerul ARO din CEHIA AUTO MAX. Acesta a fost modificat în 2 etape, prima etapă fiind aceea cu cauciucuri subțiri, a doua fiind cea cu cauciucuri late și bandouri laterale.
  • ARO 320
  • ARO Superrally
  • ARO 29 - realizat în 2005, era o autocamionetă cu post de conducere semiavansat.
  • ARO autorulota - un prototip de autorulotă realizat pe un șasiu ARO 320D și are următoarele dotări: cazare de 6-8 persoane, duș, toaletă, aragaz, chiuvetă, dulap pentru haine, masă pliantă, fotolii și interfon pentru a lua legătura cu cabina.
  • ARO M 461 (2005) - un prototip realizat în anul 2005 pe șasiu de ARO 244 și caroserie de IMS.
  • AMR Raptor - a fost ultima tentativă a celor de la Amrom Automotive 2006 de a mai produce autovehicule pe mecanica de la ARO.
  • BCV 320 MULE - (AMR 320 MULE) prototip autoutilitară destinată fermierilor proiectat de AMROM AUTOMOTIVE 2006 pentru BUCOVINA VEHICLES.

Ediții limitate

modificare

În 1987 au fost produse 14 unități din autoturismul produs în colaborare cu Uzina Dacia. Modelul era compus dintr-o caroserie Dacia break iar șasiul și partea mecanică erau de proveniență Aro. Nicolae Ceaușescu a fost impresionat de macheta premergătoare modelului final și și-a dat acceptul să o testeze. A fost prima persoană care a condus această mașină ce i-a fost pusă la dispoziție în curtea Sălii Palatului din București după ce au fost aduse mai multe exemplare la reședința din București și Snagov. Denumită și Dacia Deceneu, este un autoturism modest produs de Aro care a fost vândut ca Aro 12, Dacia 1310 estate sau Dacia 4X4.

Mașina, având tracțiune integrală și garda la sol semnificativ mărită față de o Dacia break i-a plăcut fostului președinte, Nicolae Ceaușescu, însă cea care nu și-a dat acordul cu privire la producerea modelului a fost Elena Ceaușescu[7].

La scurt timp după refuzul Elenei Ceaușescu, uzina Aro a primit o solicitare de producere a încă 10 mașini în termen de 10 zile, mașini ce urmau a fi date miniștrilor din cadrul Ministerului Comerțului. Și de această dată mașinile au fost retrase din circulație la ordinul Elenei Ceaușescu, modelele produse fiind folosite în cadrul uzinei Aro pentru aprovizionare, delegații și alte activități interne.

Aro 304 și 306

modificare

Modelul Aro 304 a fost produs în doar 4 exemplare și făcut special pentru Nicolae Ceaușescu. Particularitățile acestui model erau tapițeria de piele, trapa electrică de dimensiuni considerabile, aerul condiționat, multitudinea de elemente cromate și culoarea albastru-verde deschis, culoare pe care o aveau majoritatea mașinilor aparținând P.C.R. Modelul 304 a fost produs și într-o versiune decapotabilă.

Modelul Aro 306 se diferenția de predecesorul său prin aspectul modern al grilei față și farurile duble. Atât dotările cât și caracteristicile erau aceleași.

Modelele Aro 304 și 306 au fost echipate cu un motor pe benzină de L-25 sau L-30 iar tracțiunea era doar pe puntea spate. Mașinile erau folosite pentru vizite și defilările fostului președinte.

Motorizări

modificare

Motoare pe benzină Aro 24, 3xx, 4xx

modificare
Nume Capacitate
(cc)
Tip Putere maximă Cuplu maxim
Aro L-25 L4
2495
Aspirat
admisie naturală, carburator
61 kW (83 CP)
4200 - 4400 rpm
160 Nm
2800 - 3000 rpm
Aro L-30 L4
3007
Aspirat
admisie naturală, carburator
69.9 kW (95 CP)
4000 rpm
192 Nm
2800 - 3000 rpm
Toyota 2RZ-FE L4
2438
Aspirat
admisie naturală, injecție electronică
103 kW (140 CP)
5000 rpm
212 Nm
4000 rpm
Chrysler 205HX07 L4
2438
Aspirat
admisie naturală, injecție electronică multipunct
89 kW (121 CP)
5250 rpm
190 Nm
3500 rpm
Ford Cosworth BRG V6
2935
Aspirat
admisie naturală, injecție electronică multipunct
108 kW (147 CP)
5500 rpm
225 Nm
3500 rpm
Ford LL25 L4

2498

Aspirat

admisie naturală, injecție electronică multipunct

89 kW (119 CP)

5250 rpm

202 Nm

3800 rpm

Motoare pe benzină Aro 10x

modificare
Nume Capacitate
(cc)
Tip Putere maximă Cuplu maxim
Dacia 899.00 L4
1289
Aspirat
admisie naturală, carburator
39.7 kW (54 CP)
5250 rpm
88.5 Nm
3000 rpm
Dacia 102.02/102.03 L4
1397
Aspirat
admisie naturală, carburator
42.6 kW (58 CP)
5000 rpm
100 Nm
3300 rpm
Dacia 102.22/102.33 L4
1397
Aspirat
admisie naturală, carburator
45.6 kW (62 CP)
5500 rpm
100 Nm
3300 rpm
Dacia 106 L4
1557
Aspirat
admisie naturală, carburator
50 kW (68 CP) 118 Nm
Renault C3G-702 (Spartana) L4
1239
Aspirat
admisie naturală, injecție monopunct
40 kW (55 CP)
5300 rpm
90 Nm
2800 rpm
Daewoo A16 L4
1598
Aspirat
admisie naturală, injecție electronică
79.8 kW (108 CP)
5800 rpm
145 Nm
3400 rpm

Motoare diesel Aro 24, 3xx, 4xx

modificare
Nume Capacitate
(cc)
Tip Putere maximă Cuplu maxim
Aro L-27 L4
2660
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
50 kW (68 CP)
3800 rpm
138 Nm
2250 rpm
UTB D-127 L4
3119
Aspirat
admisie naturală, injecție directă
50 kW (68 CP)
3200 rpm
184.5 Nm
1600 rpm
ARO DX-28 L4
2660
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
52.2 kW (71 CP)
3900 rpm
152 Nm
2250 rpm
ARO TDX-28/TDX-28.02 L4
2660
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
64 kW (87 CP)
3500 rpm
191 Nm
1900 rpm
Andoria 4C-90 L4
2417
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
51.5 kW (70 CP)
4200 rpm
147 Nm
2500 rpm
Andoria 4CT-90 L4
2417
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
63.5 kW (86 CP)
4100 rpm
196 Nm
2500 rpm
Peugeot XD3-P L4
2498
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
55.1 kW (75 CP)
4500 rpm
147 Nm
2500 rpm
Peugeot XD3-TP L4
2498
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
70 kW (95 CP)
4150 rpm
205 Nm
2500 rpm
Toyota 2L-T L4
2446
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
86 kW (103 CP)
4000 rpm
188.4 Nm
2200 rpm
VM 06-B L4
2500
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
73.5 kW (100 CP)
4200 rpm
215.7 Nm
2200 rpm
Perkins 4PA-203 L4
3339
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
50 kW (68 CP)
3000 rpm
217 Nm
1400 rpm
VAMO UMZ-8290 L4
3869
Aspirat
admisie naturală, injecție directă
52 kW (71 CP)
2200 rpm
255 Nm
1500 rpm

Motoare diesel Aro 10x

modificare
Nume Capacitate
(cc)
Tip Putere maximă Cuplu maxim
Renault F8Q-248/F8Q-624/F8Q-710 L4
1870
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
47 kW (65 CP)
4500 rpm
121 Nm
2250 rpm
Renault F8Q-786 L4
1870
Turbo
supraalimentat, injecție indirectă
68.5 kW (93 CP)
4250 rpm
175 Nm
2250 rpm
VW EA827-JP L4
1588
Aspirat
admisie naturală, injecție indirectă
40.3 kW (54 CP)
4580 rpm
100 Nm
2300 rpm
  1. ^ a b c Nicolae Ratiu readuce pe piata brandul Aro, 23.12.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010
  2. ^ „ARO 4x4 AMC - The most expanded working terrain vehicle”. Aro4x4.cz. Hradec Králové. INET-SERVIS.CZ. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Simon Romero, „Push to Sell a Romanian S.U.V. in U.S.”, The New York Times, accesat în  
  4. ^ Fiul lui Ion Ratiu a cumparat Aro Campulung, 7 mai 2007, zf.ro, accesat la 16 martie 2010
  5. ^ Ratiu: Investim 70 mil. euro pentru a atrage noi producatori de componente auto in parcul industrial ARO, 25 septembrie 2008, Alexandru Anghel, Ziarul financiar, accesat la 5 octombrie 2014
  6. ^ „ARO 4x4 AMC - The most expanded working terrain vehicle”. Aro4x4.cz. Hradec Králové. INET-SERVIS.CZ. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Gheorghe Moloiu-Constructorul Sef, "creierul" uzinei”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de ARO