Al Biruni

Date personale
Al Biruni

Nume la naștere	محمد بن أحمد البِيرُونيِّ
Poreclă	أبو الريحان
Născut	4 septembrie 973 d.Hr.^[2] Kath^⁠(d), Sāmānizii și renașterea Iranului^⁠(d)^[3]
Decedat	9 decembrie 1048 (75 de ani)^[4] Ghazni, Ghaznavid Empire^⁠(d)
Religie	islam Islamul sunit^[5]
Ocupație	filozof chimist geograf polihistor matematician cartograf[] astronom traducător antropolog fizician astrolog[] istoric lingvist Indologist[] scriitor farmacist humanist[][[humanist (occupation)\|]] botanist[*]
Limbi vorbite	limba persană Xorazmiy tili[*] (limbă maternă) limba greacă veche ebraica biblică arhaică Limba siriacă limba sanscrită limba arabă^[6]^[7]
Activitate
Domiciliu	Ray^[1] Ghazni^[1] Gorgan^[1]
Porecle	أبو الريحان
Modifică date / text

Muhammed Ibn Ahmed Abu Raiham Al Biruni (în persană: ابوریحان بیرونی; în arabă: أبو الريحان البيروني; născut la Kath, Khwarazm (astăzi Karakalpakstan, Uzbekistan), pe 15 septembrie 973, decedat în Ghazna (acum Ghazni, Afganistan) pe 13 decembrie 1048), a fost un enciclopedist persan

Biografie

S-a născut în regiunea Khwarazm din Uzbekistanul actual, în apropierea orașului Horezmcare care era un puternic centru comercial și cultural, în epoca de aur a islamului. Astăzi, localitatea natală îi poartă numele.

Înclinarea către studiu s-a manifestat încă din copilărie. Mai întâi a urmat școlile musulmane din Horezmi. A fost elev al lui Abu Nasr Mansur și a fost coleg cu Avicenna cu care a purtat un intens schimb de idei.

Din cauza conflictelor dintre clerici, este nevoit să întrerupă studiile superioare, fiind nevoit să plece în Persia, stabilindu-se în diverse orașe.

Împreună cu dascălul său, a lucrat la Academia din Kiad (care era capitala Horezmului medieval), înființată de șahul Al-Mamun II, iar după ce sultanul Mahud a cucerit Horezmul (1017), a fost nevoit să se mute la Ghazni (pe atunci în India), unde a studiat limba sanscrită, filozofia și literatura hindusă, despre care a scris o cronică în 1031.

Contribuții

A contribuit cu numeroase lucrări în matematică, filozofie, geodezie, astronomie, medicină, fizică, lingvistică, istorie, fiind un reprezentant strălucit al culturii arabe.

A acordat o atenție deosebită numărului π și era convins, deși nu putea demonstra, că nu se putea rezolva cuadratura cercului, susținând că raportul dintre lungimea cercului și diametrul lui este un număr irațional.

A tradus și a comentat operele matematicienilor greci, în Islah al Majist (cca. 1030).

Este cunoscut pentru a fi studiat teza rotației Pământului în jurul axei sale și privitoare la revoluția acestuia în jurul Soarelui.

Concepții filosofice

Concepțiile sale filosofice erau idealiste, dar teza materialistă, pe care a formulat-o, intra în contradicție cu ideologia dominantă a islamului.

Al Biruni căuta întotdeauna o explicație științifică, realistă a fenomenelor.

Concepția socială este progresistă, deoarece condamna nedreptățile comise de emirii absolutiști.

Al Biruni poate fi considerat un precursor al savanților din epoca Renașterii.

Scrieri

Al Biruni a scris peste 100 de lucrări de matematică, știință și călătorii:

1031: Despre India, care conține date istorice despre descoperirile științifice ale indienilor în matematică și astronomie;
1030: Al-Kanun al-Mas’udi fi-al- hai’a vanudjum o lucrare foarte importantă pentru istoria trigonometriei, unde sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor (printre care demonstrația pentru teorema sinusurilor), construcții ingenioase (nonagonul, octodecagonul), ideea considerării cercului trigonometric cu rază unitară - ceea ce în Europa se întâlnește prima oară la matematicianul Thomas Bredwardine (Bradwardinus) (cca. 1290-1349), reguli pentru interpolarea liniară și pătratică, intrând în utilitate generală datorită matematicianului și fizicianului elvețian Leonhard Euler (1784).
1036: Cartea despre coarde, în care sunt adunate diferite demonstrații ale teoremelor fundamentale din geometrie și trigonometrie;
Fi rașikat al-Hind, tratat de algebră, unde prezintă regula de trei simplă, directă și inversă, regula celor 5, 7 și a mai multor mărimi (în număr impar), teoria raporturilor, extragerea rădăcinii pătratice și cubice, rezolvări de ecuații;
1030: Canon al-Masudi seu Tractatus geografico-astronomicus;
Monumentele generațiilor trecute, un tratat de filozofie în care a dezvoltat teoria lui Aristarh relativ la sistemul lumii.

Posteritatea

Lucrările lui Al Biruni au fost traduse în aproape toate limbile europene. Despre el a scris istoricul german H. Suter în 1910.

Bibliografie

colectiv de autori, Figuri ilustre din Evul mediu, Editura Tineretului

Legături externe

^ ^a ^b ^c MacTutor History of Mathematics archive
^ Encyclopædia Iranica, accesat în 26 iulie 2022
^ Encyclopædia Iranica
^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
^ Akhtar, Zia (2011). "Constitutional legitimacy: Sharia law, secularism and the social compact". Indonesia Law Review. 2 (1): 107–127. doi:10.15742/ilrev.v1n2.84. S2CID 153637958 (în engleză)
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[f6f4bbe3388af2a95b3d9498c6f33276-1] MacTutor History of Mathematics archive

[346f79b86a6654b8a238608c17a93749-2] Encyclopædia Iranica, accesat în 26 iulie 2022

[7f44c567347ba37f2a9b107e12168499-3] Encyclopædia Iranica

[38b3640a6544b027e5b31f9494f579b8-4] MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017

[7a6b474fbfaa1eeafde4b1aa1dc20cd5-5] Akhtar, Zia (2011). "Constitutional legitimacy: Sharia law, secularism and the social compact". Indonesia Law Review. 2 (1): 107–127. doi:10.15742/ilrev.v1n2.84. S2CID 153637958 (în engleză)

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-6] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-7] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[1]