Wikipedia

Alegeri legislative în Franța, 2022

Pe 12 și 19 iunie 2022 au loc alegeri legislative în Franța pentru a alege cei 577 de membri ai celei de-a 16-a Adunări Naționale a celei de-A Cincea Republici Franceze. Alegerile au loc în urma alegerilor prezidențiale din 2022, care au avut loc în aprilie.[1] Au fost descrise drept cele mai indecise alegeri legislative de la stabilirea mandatului de cinci ani și inversarea calendarului electoral în 2002.[2]

Alegeri legislative în Franța, 2022
Franța
2017 ←
 12 iunie 2022 (primul tur)
19 iunie 2022 (al doilea tur)
Toate cele 577 de locuri din Adunarea Națională
289 mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

47.5% (▼1.2 pp) (turul I)
46.2% (▲3.6 pp) (turul II)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Élisabeth Borne Jean-Luc Mélenchon Jordan Bardella
Partid LREM LFI RN
Alianțe Ensemble NUPES
Mandatul liderului Paris Seine-et-Marne Pas-de-Calais
Ultimele alegeri Alianță nouă Alianță nouă 6 locuri
Mandat precedent 347 de locuri 68 de locuri 8 locuri
Mandate rezultate 245 131 89
Mandate schimbate ▼ 102 ▲ 73 ▲ 82
Vot popular 5,857,364
8,002,419		 5,836,079
6,556,198		 4,248,537
3,589,465
Procente 25.7% ▼ 6.6% (prima rundă)
38.6% ▼ 10.6% (a doua rundă)		 25.7% ▲ 1.1% (prima rundă)
31.6% ▲ 19.9% (a doua rundă)		 18.7% ▲ 5.5% (prima rundă)
17.3% ▲ 8.5% (a doua rundă)
  Al patrulea partid
 
Lider Christian Jacob
Partid LR
Alianță UDC
Locul liderului Seine-et-Marne
Ultimele alegeri 136 de locuri
Mandate precedente 120 de locuri
Mandate rezultate 61
Mandate schimbate ▼ 56
Procente 11.3% ▼ 7.5% (prima rundă)
7.3% ▼ 19.7% (a doua rundă)

Prim-ministru în funcție

Élisabeth Borne
LREM

Prim-ministru ales

TBD

Fundal modificare

Ca urmare a alegerilor legislative din 2017, partidul președintelui Emmanuel Macron La République En Marche! (LREM) și aliații săi au format o majoritate în Adunarea Națională. Grupul La République en Marche are 308 deputați; the Mișcarea Democrată (MoDem) și partidele afiliate are 42 de deputați; și Agir ensemble, care a fost creat în noiembrie 2017, are 9 deputați.

Schimbarea sistemului electoral la unul cu reprezentare proporțională a fost discutat.[3] Deși propunerea de a avea sprijinul din parlament pentru alegerea unui sistem de reprezentare proporțională ce a fost inclus în platforma lui Macron în 2017, această promisiune electorală nu a fost îndeplinită. O promisiune similară a fost făcută de François Hollande în 2012.[4]

Alegerile prezidențiale din 2022 au avut loc pe 10 și 24 aprilie. Cum niciun candidat nu a obținut majoritatea în primul tur, o a doua rundă a avut loc, în care Emmanuel Macron a înfrânt-o pe Marine Le Pen și a fost reales în postul de Președinte al Franței.[5] Macron, de la partidul centrist La République En Marche! (LREM), a înfrânt-o pe Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale din 2017.[6] În prima rundă, Macron a preluat conducerea cu 27.9% din voturi, în timp ce Valérie Pécresse, candidatul Republicanilor, a obținut sub 5% din voturi în prima rundă, fiind cel mai slab rezultat din istoria partidului și ai predecesorilor săi Gauliști. Anne Hidalgo, primarul Parisului, a obținut doar 1.75% din voturi, fiind cel mai slab rezultat din istoria Partidului Socialist (PS).[7] Jean-Luc Mélenchon de la partidul stângii populiste La France Insoumise (LFI) a obținut locul 3 în prima rundă, obținând 21.95% din voturi, doar cu 1.2% mai puțin decât Le Pen, de asemenea, a fost pe primul loc în grupele de vârstă 18–24 și 25–34 de ani, precum și în Île-de-France, cea mai populată regiune a Franței.[8][9]

În contextul participării comune la alegerile legislative, La France Insoumise, cea mai mare forță de stânga la alegerile prezidențiale, a căutat să unească principalele partide de stânga în jurul steagului Noii Uniuni Populare Ecologiste și Sociale. Au avut loc discuții cu Polul Ecologist și Partidul Comunist Francez care s-au alăturat coaliției pe 1 mai, în timp ce Partidul Socialist a ajuns la un acord de a se alătura coaliției pe 4 mai.[10][11]

Pe 5 mai 2022, LREM și-a schimbat numele în Renaissance, introducându-și coaliția centristă pentru alegerile legislative formată din partidele majorității prezidențiale numită Ensemble.[12][13]

Pe 16 mai 2022, Macron a numit-o pe Élisabeth Borne în funcția de prim-ministru, înlocuindu-l pe Jean Castex. Borne, membru al Renaissance și fost membru al Partidului Socialist, a fost Ministru al Muncii, Ocupării Forței de Muncă și Incluziunii Economice al lui Macron înainte de numirea ei ca prim-ministru. Este doar a doua femeie care ocupă funcția.[14]

Date modificare

Potrivit prevederilor Codului Electoral, alegerile legislative trebuie să se desfășoare în termen de 60 de zile înainte de expirarea competențelor Adunării Naționale aflate în deplasare atașată celei de-a treia zile de marți a lunii iunie, la cinci ani de la data acesteia. Sfârșitul mandatului Adunării Naționale aleasă în 2017 este stabilit pentru 21 iunie 2022.[15] Datele pentru alegerile legislative din Franța continentală au fost stabilite pentru 12 și 19 iunie.[16] Declarațiile pentru candidatură trebuiesc întocmite nu mai târziu de 20 mai pentru prima rundă și până pe 14 iunie pentru a doua rundă.[17] Cetățenii francezi care locuiesc în străinătate au putut vota în zilele premergătoare scrutinului.[18]

Sistem electoral modificare

Cei 577 de deputați ai parlamentului care alcătuiesc Adunarea Națională sunt aleși pentru cinci ani printr-un sistem cu două tururi cu un singur membru în circumscripțiile electorale. În primul tur este ales un candidat care obține majoritatea absolută de voturi valabile și un total de voturi egal cu 25% din electoratul înregistrat. În cazul în care niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează un tur de scrutin între candidații care au primit un total de voturi egal cu 12,5% din electorat. Este ales candidatul care a primit cele mai multe voturi în al doilea tur.[19]

Partide modificare

Partide Lider Poziție Ideologie Adunarea Națională Senat Președinții consiliilor regionale Președinții consiliilor departamentale
Cetățenii Împreună Stanislas Guerini, Jean Castex, Richard Ferrand (LREM)

François Bayrou (MoDem)

Édouard Philippe (Orizonturi)

Centru Liberalism,
Liberalism social,
Pro-europenism,
Politică verde,

Reformism, Social democrație,

Liberalism conservator

347 / 570
31 / 348
0 / 17
1 / 101
La République En Marche! Centru
Mișcarea Democrată Centru spre centru-dreapta
Agir Centru-dreapta
Teritoriile Progresului Centru spre centru-stânga
Orizonturi Centru-dreapta
Partidul Radical Centru
En Commun ! Centru-stânga
Partidul Ecologist Centru-stânga
Nouvelle Union Populaire écologiste et sociale Jean-Luc Mélenchon Stânga Socialism democratic,
Social democrație,
Ecologism,
Politică verde,
Alter-globalization

Facțiuni: Ecologie profundă,
Comunism,
Populism de stânga

106 / 570
64 / 348
5 / 17
28 / 101
Partidul Socialist Olivier Faure Centru-stânga Social democrație,
Pro-europenism
La France Insoumise Adrien Quatennens Stânga spre extrema stângă Socialism democratic,
Eco-socialism,
Ecologism,
Suveranism,
Populism de stânga,
Euroscepticism
Partidul Comunist Francez Fabien Roussel Stânga Comunism
Ecologia Europeană - Verzii Julien Bayou Centru-stânga spre stânga Politică verde
Uniunea de Centru-Dreapta Christian Jacob Centru-dreapta Gaulism,
Conservatorism liberal,
Creștin democrație
116 / 570
165 / 348
6 / 17
57 / 101
Republicanii Centru-dreapta Gaulism,
Conservatorism liberal,
Creștin democrație
Uniunea Democraților și Independenților Jean-Christophe Lagarde Centru spre centru-dreapta Liberalism,
Pro-europenism
Uniunea pentru Franța Nicolas Dupont-Aignan Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism național,
Naționalism francez,
Euroscepticism
2 / 570
0 / 348
0 / 17
0 / 101
Debout La France Nicolas Dupont-Aignan Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism francez,
Conservatorism naționalist,
Gaulism,
Euroscepticism,
Suveranism,
Populism de dreapta
Patrioții Florian Philippot Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism francez,
Euroscepticism dur,
Suveranism,
Populism de dreapta,
Gaulism
Partidul Radical al Stângii Guillaume Lacroix Centru-stânga Liberalism social,
Pro-europenism,

Federalism european

3 / 570
2 / 348
0 / 17
2 / 101
Adunarea Națională Marine Le Pen Extrema dreaptă Naționalism francez,
Conservatorism naționalist,
Naționalism economic,
Protecționism,
Populism de dreapta,
Euroscepticism
6 / 570
1 / 348
0 / 17
0 / 101
Reconquête Éric Zemmour Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism francez,
Conservatorism naționalist,
Mercantilism,
Populism de dreapta,
Antiimigrație,
Asimilaționism
1 / 570
0 / 348
0 / 17
0 / 101
Liga Sudului Jacques Bompard Extrema dreaptă Naționalism francez,
Euroscepticism dur,
Conservatorism social,
Suveranism,
Poujardism,
Populism de dreapta,
Regionalism
1 / 570
0 / 348
0 / 17
0 / 101
Volt Franța Mathieu Pouletty Centru spre centru-stânga Federalism european
0 / 570
0 / 348
0 / 17
0 / 101
Alții - - -
34 / 570
39 / 348
6 / 17
19 / 101

Sondaje de opinie modificare

 
Regresia locală a sondajelor efectuate

Prima rundă modificare

Firma de sondare Dată Mărime
eșantion 		LO-NPA NUPES DVG
PRG
FRG 		ECO PA EC DVC UDC DVD DLF
LP 		RN REC Alții Ind.
PCF LFI PS EELV
Alegerile parlamentare din 2022 12 iunie 2022 – 1.2% 25.7% 3.7% 2.7% 25.7% 1.2% 11.3% 2.3% 1.1% 18.7% 4.3% 1.3% 0.8%
Ipsos-Sopra Steria 12 iunie 2022 Exit poll 1.3% 25.6% 3.7% 2.7% 25.2% 1.3% 13.6% 1.1% 19.1% 4.1% 2.3%
Elabe BFMTV 12 iunie 2022 1.2% 26.2% 3.3% – – 25.8% – 11.1% 1.9% 1.2% 19.1% 4.3% 5.9%
Ifop-Fiducial 12 iunie 2022 1.4% 26.1% 3% – – 25.6% – 11.3% 3.2% 1.1% 19.2% 4.1% 5%
Harris-Interactive 12 iunie 2022 1.5% 25% 5.5% – 25% 1% 11.5% 2.5% 1.2% 19% 4.5% 3.3%
Elabe 30 mai–iunie 2022 2,000 1.5% 25% 2.5% – – 24.5% 12.5% 1.5% 1.5% 22% 4.5% 4.5%
OpinionWay-Kéa 28–31 mai 2022 3,008 1% 26% 2% 2% 1% 27% 11% 1% 1% 20% 6% – 2%
Harris-Interactive 27–30 mai 2022 2,371 2% 24% 4% – 2% 27% 1% 9% 1% 1% 21% 7% 1%
Ifop-Fiducial 25–28 mai 2022 1,796 1% 25% 4% – – 27% 10% 1% 2% 21% 6% 3%
Cluster17 24–26 mai 2022 2,373 0.5% 30% – 2% 26% 10.5% 1.5% 19% 6% 0.5% 4%
OpinionWay-Kéa 19–24 mai 2022 2,845 2% 25% 3% 2% 2% 26% 11% 3% 21% 5% – –
Harris-Interactive 20–23 mai 2022 2,331 3% 28% – – – 26% 9% 2% 21% 7% 4%
Cluster17 17–19 mai 2022 2,950 0.5% 31% – 1% 26% 9% 2% 20% 5.5% 1.5% 3.5%
Ipsos-Sopra Steria 16–19 mai 2022 11,247 1% 27% 3% – – 28% 9% 1% 1% 21% 6% 3%
Elabe 16–18 mai 2022 1,793 2% 27.5% – – – 27% 10% 1% 21.5% 5% 6%
OpinionWay-Kéa 14–18 mai 2022 3,022 2% 24% 3% 2% 2% 27% 11% 2% 22% 5% – –
Ifop-Fiducial 13–16 mai 2022 1,884 1.5% 27% – – – 26% 11% 2.5% 23% 6% – 3%
Harris-Interactive 13–16 mai 2022 2,393 3% 29% – – – 26% 10% 1% 23% 5% 3%
Cluster17 10–12 May 2022 2,967 1% 31% – – 27% 9.5% 2% 19% 5.5% 1% 4%
Ifop-Fiducial 6–9 mai 2022 1,691 1.5% 28% – – – 27% 11% 2% 22% 6.5% – 2%
1% 2% 18% 6.5% 5.5% – – – 26% 11% 2% 21% 6% – 2%
Harris-Interactive 6–9 mai 2022 2,406 3% 28% – – – 26% 9% 1% 24% 6% 3%
OpinionWay-Kéa 5–9 mai 2022 3,077 2% 23% 3% 2% 2% 26% 12% 2% 23% 5% – –
Cluster17 3–5 mai 2022 3,498 1% 34% – – 24.5% 8.5% 1.5% 19.5% 5% 2% 4%
Harris-Interactive 29 aprilie–2 mai 2022 2.366 2% 2% 19% 7% 7% – – 24% 8% 1% 23% 6% 1%
2% 33% – – – 33% 30% 2%
Cluster17 27–28 aprilie 2022 2.659 1% 2% 20% 7.5% 5.5% – – 24% 7.5% 2% 21% 6% 1% 2.5%
1.5% 27% 7% – – 23% 9% 2% 21% 6.5% 1% 2%
1% 34% – – 24% 9.5% 3% 24% 1.5% 3%
Harris-Interactive 24–25 aprilie 2022 2.343 1% 3% 19% 8% 5% – – 24% 8% 1% 23% 7% 1%
2% 33% – – – 33% 31% 1%
Alegerile din 2017 11 iunie 2017 – 0.77% 2.72% 11.03% (ECO) 9.51% 1.60% 4.30% 0.28% 32.33% 21.57% 1.17% 13.20% 0.30% 0.90% 1.93%

Proiecția locurilor după a doua rundă modificare

Firma de sondare Dată Mărime
eșantion 		NUPES DVG EC DVC UDC DVD DLF RN REC EXD Alții Ind.
PCF LFI PS EELV
Alegerile legislative din 2022 19 iunie 2022 – 131 13 245 5 64 8 1 89 – 1 6 1
Euronews 19 iunie 2022 Exit poll 149 n/a 224 n/a 78 n/a – 89 – – n/a
Ifop-Fiducial 16–17 iunie 2022 1,399 160–190 5–10 270–300 – 50–70 6–8 – 25–45 – – 5–9
Cluster17 16–17 iunie 2022 n/a 170–220 7–10 230–290 3–5 65–75 3–5 – 40–60 – – 4–7
Ipsos-Sopra Steria Arhivat în , la Wayback Machine. 15–16 iunie 2022 1.991 140–180 12–24 265–305 2–4 60–80 – – 20–50 – – 5–10
Elabe 15–16 iunie 2022 1.801 150–200 8–12 255–295 3–5 55–75 2–4 – 30–50 – 1–2[a] 5–9
OpinionWay-Kéa 14–16 iunie 2022 1,028 165–210 – 275–305 – 60–75 – – 20–40 – – 7–13
Odoxa 14–15 iunie 2022 1,881 179–225 3–7 252–292 – 42–62 2–8 – 25–49[b] – – 2–6
Ifop-Fiducial 14–15 iunie 2022 1,508 180–210 3–7 265–300 – 40–65 2–6 – 20–40 – – 3–7
Harris-Interactive 12 iunie 2022 6,492 14–21 97–117 25–41 25–40 2–8 257–297 0–1 45–65 3–8 0–1 23–45 – – 5–10
161–219
Ipsos-Sopra Steria Arhivat în , la Wayback Machine. 12 iunie 2022 Exit poll 10–16 96–115 20–30 24–29 15–25 255–295 – 50–80 – 20–45 – – 10–17
150–190
Elabe 12 iunie 2022 160–210 7–13 260–295 – 50–65 2–5 – 25–35 – 0–2[a] 9–14
Ipsos-Sopra Steria Arhivat în , la Wayback Machine. 10 iunie 2022 8,159 155–190 18–30 275–315 – 35–55 – 20–45 – – 5–10
Harris-Interactive 8–10 iunie 2022 2,078 11–18 90–110 22–37 22–38 4–12 265–305 0–2 38–58 3–8 0–1 25–48 0–3 0–1 5–10
145–203
Ifop-Fiducial 8–9 iunie 2022 1,831 180–210 8–12 270–305 – 40–55 – – 15–35 0–2 – 8–14
Elabe 8–9 iunie 2022 2,000 165–190 – 280–320 – 40–60 – – 25–50 – – 10–15
OpinionWay-Kéa 5–8 iunie 2022 3,001 160–190 – 290–330 – 50–70 – – 13–33 0–2 – 6–11
Ipsos-Sopra Steria 6–7 iunie 2022 2,000 175–215 10–18 260–300 – 35–55 – 20–50 – – 5-10
Ipsos-Sopra Steria 3–6 iunie 2022 10,826 160–200 8–18 275–315 – 30–55 – 20–55 – – 8–18
Ifop-Fiducial 3–6 iunie 2022 2,000 195–230 4–8 250–290 – 40–55 – – 20–45 0–2 – 6–12
Harris-Interactive 3–6 iunie 2022 2,355 9–16 71–97 20–35 20–36 – 285–335 0–2 38–58 3–8 0–1 30–50 0–3 0–1 3–7
120–184
Elabe 30 mai–1 iunie 2022 2,000 155–180 – 275–315 – 40–65 – – 35–65 – – 10–15
OpinionWay-Kéa 28–31 mai 2022 3,008 160–190 – 290–330 – 50–70 – – 13–33 0–2 – 6–11
Harris-Interactive 27–30 May 2022 2,371 8–15 54–80 18–33 16–32 0–6 300–350 0–1 35–55 3–8 0–1 35–55 0–3 0–1 3–7
96–160
Ifop-Fiducial 25–28 mai 2022 1,796 170–205 5–10 275–310 – 35–55 – – 20–50 1–4 – 8–15
OpinionWay-Kéa 19–24 mai 2022 2,845 155–185 – 295–335 – 50–70 – – 14–34 – – 6–11
Harris-Interactive 20–23 May 2022 2,331 9–16 60–86 20–35 18–34 – 295–345 – 32–52 – 0–1 42–68 0–3 – 3–7
107–171
Ipsos-Sopra Steria 16–19 mai 2022 11,247 165–195 – 290–330 – 35–65 – – 20–45 – – 5–10
Elabe 16–18 mai 2022 1,793 160–185 – 290–330 – 25–50 – – 35–65 – – 5–15
OpinionWay-Kéa 14–18 mai 2022 3,022 140–170 – 310–350 – 50–70 – – 15–35 – – 5–10
Harris-Interactive 13–16 mai 2022 2,393 8–15 62–88 20–35 18–34 – 300–350 – 35–55 – 0–1 48–75 0–2 – 3–7
108–172
Harris-Interactive 6–9 mai 2022 2,406 8–15 60–85 20–35 17–33 – 300–350 – 30–48 – 0–1 52–80 0–2 – 3–7
105–168
OpinionWay-Kéa 5–9 mai 2022 3,077 135–165 – 310–350 – 50–70 – – 20–40 – – 5–10
Harris-Interactive 29 aprilie–2 mai 2022 2.366 5–10 25–45 1–5 20–40 – 338–378 – 35–65 – – 65–95 – – 3–7
70–90 – 336–376 110–140 – 3–7
Harris Interactive 24–25 aprilie 2022 2.343 5–10 25–45 20–40 1–5 328–368 35–65 – 75–105 – 3–7
73–93 326–366 117–147 3–7
Alegerile din 2017 18 iunie 2017 – 10 17 30 1 350 130 1 8 – 3

Rezultate modificare

 
Harta simplificată a primului tur al alegerilor legislative din Franța din 2022 care arată ce grup a condus în fiecare circumscripție.
 
Hartă simplificată care arată ce partid/alianță a câștigat fiecare loc după runda a doua.
 
Harta alegerilor arată partidul câștigător din fiecare circumscripție după al doilea tur.
 
Partide și coaliții Turul I Turul II Total
Voturi % Locuri Voturi % Locuri Locuri %
La République En Marche! LREM 0 168 168
Mișcarea Democrată MoDem 0 48 48
Orizonturi H 1 26 27
Alte partide și politiceni centriști DVC 0
Ensemble 5,857,364 25.75 1 8,002,419 38.57 244 245 42.46
La France Insoumise LFI 4 68 72
Polul Ecologist PE 0 27 27
Partidul Socialist PS 0 26 26
Partidul Comunist Francez PCF 0 12 12
Alte partide și politicieni de stânga DVG 0
Noua Uniune Populară Ecologistă și Socială 5,836,079 25.66 4 6,556,198 31.60 127 131 22.70
Adunarea Națională RN 4,248,626 18.68 0 3,589,465 17.30 89 89 15.42
Republicanii LR 2,370,440 10.42 0 1,447,838 6.98 61 61 10.57
Uniunea Democraților și Independenților UDI 198,062 0.87 0 64,443 0.31 3 3 0.52
Alte partide și politicieni de dreapta DVD N/A N/A 0
Uniunea de Centru-Dreapta 2,568,502 11.29 0 1,512,281 7.29 64 64 11.09
Reconquête R! 964,868 4.24 0 - - - - -
Stânga diversă (neafiliată) DVG 840,348 3.70 0 443,282 2.14 22 22 3.81
Regionaliști REG 291,392 1.28 0 0 0
Ecologiști (neafiliați) ECO 608,179 2.67 0 0 0
Centriști (neafiliați) DVC 283,613 1.25 0 99,145 0.48 4 4 0.69
Uniunea pentru Franța UPF 249,610 1.10 0 19,306 0.09 1 1 0.17
Extrema stângă (neafiliată) EXG 266,371 1.17 0 11,229 0.05 0 0 0.00
Extrema dreaptă (neafiliată) EXD 6,457 0.03 0 0 0
Alții DIV 192,630 0.85 0 18,295 0.09 1 1 0.17
Total 22,744,708 100.00 5 20,747,470 100.00 572 577 100.00
Voturi valide 22,744,708 97.80 20,747,470 92.36
Voturi albe 362,193 1.55 1,235,844 5.50
Voturi nule 149,306 0.65 480,962 2.14
Prezența 23,256,207 47.51 22,464,276 46.23
Abțineri 25,697,541 52.49 26,125,084 53.77
Votanți înregistrați 48,953,748 100.00 48,589,360 100.00
Sources: Ministerul Afacerilor Interne, Le Monde

Analiză modificare

Prima rundă modificare

După prima rundă, Noua Uniune Populară Ecologistă și Socială (NUPES) și Ensemble Citoyens (Ensemble) au obținut în jur de 26%. Pe fondul pierderilor semnificative din partea dreaptă a spectrului politic pentru Republicani (LR) și Uniunea de Dreapta și Centru (UDC), rezultatele pentru alianța centristă Ensemble a lui Emmanuel Macron au arătat că a preluat spectrul de centru-dreapta.[20] Extrema dreaptă a obținut rezultate mixte; în timp ce Adunarea Națională (RN) a obținut 18% și este foarte probabil să obține suficiente locuri pentru a forma un grup parlamentar, partidul Reconquête a lui Éric Zemmour a obținut doar 4%, și nu a reușit să obțină un loc, și liderul RN Marine le Pen trebuie să treacă prin turul doi pentru locul ei din cauza prezenței scăzute la vot.[21] Cei din stânga franceză care au refuzat să se alăture NUPES făceau fie parte din Federația Stângii Republicane, fie din stânga diversă. Primul tur a confirmat prăbușirea spectrului de centru-stânga și puterea La France Insoumise a lui Jean-Luc Mélenchon la alegerile prezidențiale din Franța din 2022; dintre cei peste 70 de candidați dizidenți, doar 15 s-au calificat în turul doi.[22]

Au existat unele controverse în ceea ce privește rezultatele între Ministerul de Interne și știrile franceze, precum Le Monde, în special dacă NUPES sau Ensemble au terminat pe primul loc;[23] acest lucru s-a datorat unor candidați NUPES, printre alții inclusiv de dreapta precum UDC, care nu au avut afilierea înregistrată de Ministerul de Interne,[24] lucru pe care presa franceză și Le Monde l-au luat în considerare. NUPES a terminat fie pe locul al doilea (după Ministerul de Interne), fie pe primul loc (după Le Monde), puțin în spatele sau înaintea Ensemble (25,75–25,66% pe Ministerul de Interne și 26,1–25,9% pe Le Monde).[25][26][27]

A doua rundă modificare

Al doilea tur de scrutin a avut o prezență mai mare decât cea de la alegerile legislative din Franța din 2017 dar nu a reuști să o depășească pe cea din primul tur din 2017. Alianța de centru-dreapta Ensemble și-a pierdut majoritatea absolută în parlament,[28] dar a reușit să câștige un număr de 234 de locuri. NUPES a câștigat 131 de locuri, în timp ce RN a câștigat 89 de locuri, un scor fără precedent și a devenit al doilea cel mai mare grup din opoziția parlamentară, eclpsând coaliția UDC, care se preconizează că a câștigat 64 de locuri. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria extremei drepte în cea de A Cincea Republică Franceză,[29] și cel mai bun per total de la sfârșitul secolului 19.[30] Mai multe posturi de știri, precum Le Monde, au dat un rezultat diferit în ceea ce privește numărul final de locuri, cu Ensemble cu 247 de locuri, NUPES cu 142 de locuri și, respectiv, UDC cu 64 de locuri. Acest lucru se datorează diferențelor în ceea ce privește candidații, în special în circumscripțiile franceze de peste mări, fiind clasificați ca membri ai acestor alianțe sau nu.

Alegerile au rezultat într-un parlament suspendat[31] și au fost primele de la stabilirea mandatului de cinci ani în 2000,[32] precum și primele din 1988, în care președintele în exercițiu nu a avut majoritate în Parlament. Rezultatele au fost văzute ca o înfrângere majoră pentru Macron, Ministrul de Finanțe, Bruno Le Maire, a numit rezultatul un „șoc democratic” și a spus că, dacă celelalte blocuri nu ar coopera, „acest lucru ne-ar bloca capacitatea de a reforma și de a-i proteja pe francezi”. Borne a comentat: „Rezultatul este un risc pentru țara noastră, având în vedere provocările cu care trebuie să ne confruntăm.” LR, partidul lider al UDC, a fost considerat a fi kingmaker-ul și ar putea juca un rol pentru Macron pentru a-și păstra majoritatea prezidențială; însă, Christian Jacob, președintele LR și liderul UDC, a declarat că partidul său va rămâne în opoziție, ceea ce înseamnă că partidul lui Macron nu va avea controlul legislativului.[33][34] Mélenchon a spus că NUPES și stânga franceză ar trebui să formeze un grup parlamentar unic, pentru a evita ca RN să devină cel mai mare grup de opoziție din Parlament.[35]

Urmări modificare

Din cauza pierderii majorității Ensemble Citoyens în Adunarea Națională, aceștia au acum nevoie de 44 de locuri pentru a forma o majoritate. Aceasta înseamnă că vor trebui să găsească sprijin din partea parlamentarilor din partea stângă și dreaptă a politicii pentru a ajuta la constituirea unui guvern majoritar funcțional. În ciuda faptului că nu exclude orice înțelegere cu niciun partid, în prezent se speculează că președintele Emmanuel Macron și Ensemble urmăresc un acord cu UDC. Liderul Republicanilor și UDC, Christian Jacob, a confirmat că va lua parte la discuțiile cu Macron.[36]

Fosta lideră a Adunării Naționale și fostă candidată la președinție, Marine Le Pen a declarat că va lua parte la discuții, de asemenea, alături de liderii a două partide din NUPES, liderul Socialiștilor, Olivier Faure, și liderul Comuniștilor, Fabien Roussel, care au, de asemenea, a declarat că vor lua parte la discuții cu Macron, în timp ce liderul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon a confirmat că nu va lua parte la discuții.[36]

Note explicative modificare

  1. ^ a b DLF, LP și EXD sunt incluse împreună.
  2. ^ Este inclus EXD.

Note modificare

  1. ^ „European elections to watch in 2022” (în engleză). POLITICO. . Accesat în . 
  2. ^ JDD, Le. „Législatives : voici les quatre scénarios possibles au soir du second tour” (în franceză). lejdd.fr. Accesat în . 
  3. ^ „Élections législatives de 2022 : quand la proportionnelle se réinvite dans le débat”. midilibre.fr (în franceză). Accesat în . 
  4. ^ „Législatives 2022 : la proportionnelle enterrée”. lesechos.fr (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Clinch, Silvia Amaro,Matt (). „Macron beats far-right rival Le Pen in French presidential election”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ Bernard, Mathias (). „French president Emmanuel Macron wins re-election: a victory with deep challenges”. The Conversation. Accesat în . 
  7. ^ Samuel, Henry (). „Valérie Pécresse could lose €5m of her own election campaign money”. The Daily Telegraph. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Willsher, Kim (). „Macron and Le Pen restart campaigns with Mélenchon a potential 'kingmaker'”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Faure, Mélanie (). „Jean-Luc Mélenchon s'impose en Île-de-France, Emmanuel Macron en tête à Paris” (în French). Europe 1. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Lettre aux camarades de l'Union Populaire”. Gauche Républicaine et Socialiste (în franceză). . Accesat în . 
  11. ^ „Création de la Fédération de la Gauche Républicaine”. Gauche Républicaine et Socialiste (în franceză). . Accesat în . 
  12. ^ „France: LREM devient «Renaissance», au sein d'une confédération pour les législatives”. RFI (în franceză). . Accesat în . 
  13. ^ „Législatives 2022 : LREM devient «Renaissance», sur fond d'accord Ferrand, Bayrou et Philippe”. Le Figaro (în franceză). . Accesat în . 
  14. ^ „Elisabeth Borne: New French PM urges girls to pursue their dreams”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  15. ^ . www.legifrance.gouv.fr https://www.legifrance.gouv.fr/codes/id/LEGIARTI000006353288/2001-05-16. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ „Compte rendu du Conseil des ministres du 13 juillet 2021” (în franceză). Gouvernement.fr. Accesat în . 
  17. ^ „Le dépôt des candidatures / Elections législatives 2022 / Elections / Démarches administratives / Accueil - Les services de l'État dans le Nord”. www.nord.gouv.fr. Accesat în . 
  18. ^ „Le dépôt des candidatures / Elections législatives 2022 / Elections / Démarches administratives / Accueil - Les services de l'État dans le Nord”. www.nord.gouv.fr. Accesat în . 
  19. ^ „French Republic ELECTION FOR ASSEMBLÉE NATIONALE (NATIONAL ASSEMBLY OF FRANCE)”. electionguide.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Macron coalition, leftwing bloc neck and neck in first round of French elections” (în engleză). France 24. . Accesat în . 
  21. ^ „Macron coalition, leftwing bloc neck and neck in first round of French elections” (în engleză). France 24. . Accesat în . 
  22. ^ „Législatives 2022 : soirée morose pour les dissidents socialistes”, Le Monde.fr (în franceză), , accesat în  
  23. ^ „Nupes ou Ensemble ! en tête aux législatives ? Les raisons de la divergence entre « Le Monde » et le ministère de l'intérieur”, Le Monde.fr (în franceză), , accesat în  
  24. ^ „Elections législatives 2022 : on vous explique pourquoi la Nupes dénonce une manipulation des résultats par le ministère de l'Intérieur” (în franceză). Franceinfo. . Accesat în . 
  25. ^ „Résultats des législatives 2022, en direct : Clémentine Autain et Julien Bayou (Nupes) en tête, les ministres Olivier Véran et Gabriel Attal qualifiés pour le second tour”, Le Monde.fr (în franceză), accesat în  
  26. ^ „Législatives 2022 - Le Pen vise 100 députés RN, Mélenchon agite le spectre de la TVA sociale, Macron appelle « au sursaut républicain » : la journée du 14 juin”, Le Monde.fr (în franceză), accesat în  
  27. ^ „Législatives 2022 – Borne juge le projet de Mélenchon « ambigu vis-à-vis de la laïcité » ; « une cohabitation aura lieu si nous sommes majoritaires », promet l'artisan de la Nupes : la journée du 15 juin”, Le Monde.fr (în franceză), accesat în  
  28. ^ „French elections: Macron loses majority as French vote fragments”, BBC News (în engleză), , accesat în  
  29. ^ „Avec plus de 80 députés, le RN passe devant LR et s'offre une victoire historique” (în franceză). Le HuffPost. . Accesat în . 
  30. ^ www.washingtonpost.com. „how-an-emboldened-far-right-is-changing-french-politics”. Washingtonpost. Accesat în 20.06.2022.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  31. ^ Hummel, Tassilo; Melander, Ingrid (), „French election: Macron loses absolute majority in parliament in 'democratic shock'”, Reuters (în engleză), accesat în  
  32. ^ Breeden, Aurelien; Méheut, Constant (), „Macron Loses Absolute Majority as Opposition Surges, a Blow for New Term”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în  
  33. ^ „Yahoo face parte din familia de mărci Yahoo”. consent.yahoo.com. Accesat în . [nefuncțională]
  34. ^ „Législatives 2022 : Christian Jacob ferme la porte à tout «pacte de gouvernement» avec Emmanuel Macron” (în franceză). LEFIGARO. . Accesat în . 
  35. ^ Reuters (), „Melenchon says French left should form one group in new parliament”, Reuters (în engleză), accesat în  
  36. ^ a b „France elections: Macron to meet rival parties after losing majority”, BBC News (în engleză), , accesat în  

Vezi și modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_legislative_în_Franța,_2022&oldid=16215783