Anatol E. Baconsky
| Anatol Baconsky | |
 Anatol Baconsky | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3]  Cofa, Chelmenți, Ucraina |
| Decedat | (51 de ani)[2][3] București, RS România |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | lingvist[*] poet critic literar[*] traducător |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Limbi | limba română |
| Studii | Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj |
| Specie literară | Proletcult[1] |
Modifică date / text  | |
Anatol E. Baconsky (n. ,[2][3] Cofa, Chelmenți, Ucraina – d. ,[2][3] București, RS România) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă, asociat și cu mișcarea suprarealistă din România. Este tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky.
FamiliaModificare
A fost fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox basarabean, și al Liubei. Inițiala E. din numele său provine de la prenumele tatălui, Eftimie, după obicei rusesc. A fost fratele criticului și istoricului literar Leon Baconsky, respectiv tatăl lui Teodor Baconschi.
StudiileModificare
A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist și este autorul volumului Panorama poeziei universale contemporane, un compendiu al poeziei moderniste europene. A murit în cutremurul din 4 martie 1977.
Opera (selectiv)Modificare
Volume de poeziiModificare
- Copiii din valea Arieșului, 1951
- Cântece de zi și noapte, 1954
- Două poeme, 1956
- Fluxul memoriei, 1957; volum retrospectiv, 1967
- Dincolo de iarnă, 1957
- Imn către zorii de zi, 1962
- Fiul risipitor, 1964
- Cadavre în vid, 1969
- Corabia lui Sebastian, 1978, volum postum
ProzăModificare
- Echinoxul nebunilor și alte povestiri antologie de povestiri, 1967
- Biserica neagră, roman, în Scrieri, vol. II, ediție postumă, 1990
Eseuri -- PublicisticăModificare
- Colocviu critic, 1957
- Meridiane. Pagini despre literatura universală contemporană, 1965, ed. a II-a, 1969
- Remember, vol. I-II, 1968
- Botticelli, Editura Meridiane, 1976
- Botiicelli ca ilustrator al lui Dante, 1978, Editura Meridiane.
TraduceriModificare
- Poeți clasici coreeni, 1960
- Salvatore Quasimodo, Versuri, 1961; a doua ediție, 1968
- Jorge Semprún, Marea călătorie, 1962
- Artur Lundkvist, Versuri, 1963
- Poeți și poezie, 1963
- Mahabharata – Arderea zmeilor, 1964
- Carl Sandburg, Versuri, 1965
- Panorama poeziei universale contemporane, 1972
PremiiModificare
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1969; 1972)
BibliografieModificare
- Dicționarul scriitorilor români, coordonare: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995
- Magda Wachter, A. E. Baconsky: scriitorul și măștile, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007
- ^ http://www.romlit.ro/literatura_oportunist_ii Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d A. E. Baconsky, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b c d Anatol E. Baconsky, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în