Aspartat transaminaza, aspartat aminotransferaza sau glutamic oxaloacetic transaminaza (AST, GOT sau ASAT; EC 2.6.1.1) este o enzimă din clasa transferazelor și un tip de transaminază. A fost descoperită de Arthur Karmen și colaboratorii săi în anul 1954.[1][2][3]

aspartate transaminase
Identificatori
Alias
Identificări externeGeneCards: [1]
Ortologi
SpecieOmȘoarece
Entrez
Ensembl
UniProt
RefSeq (mRNA)

n/a

n/a

RefSeq (proteine)

n/a

n/a

Localizare (UCSC)n/an/a
Căutare PubMedn/an/a
Wikidata
Vedeți/Editați Om

Funcție

modificare

AST catalizează transferul de grupă amino de la aspartat la α-cetoglutarat:

 

Reacția este o transaminare reversibilă ce produce glutamat și oxaloacetat. Este necesar piridoxal fosfat pe post de coenzimă.[4]

Semnificație clinică

modificare

ASAT este unul dintre parametrii măsurați frecvent în cadrul analizelor funcției hepatice, fiind un component al raportului ASAT/ALAT.[5]

  1. ^ Karmen A, Wroblewski F, Ladue JS (ianuarie 1955). „Transaminase activity in human blood”. The Journal of Clinical Investigation. 34 (1): 126–131. doi:10.1172/jci103055. PMC 438594 . PMID 13221663. 
  2. ^ Karmen A (ianuarie 1955). „A note on the spectrometric assay of glutamic-oxalacetic transaminase in human blood serum”. The Journal of Clinical Investigation. 34 (1): 131–133. doi:10.1172/JCI103055. PMC 438594 . PMID 13221664. 
  3. ^ Ladue JS, Wroblewski F, Karmen A (septembrie 1954). „Serum glutamic oxaloacetic transaminase activity in human acute transmural myocardial infarction”. Science. 120 (3117): 497–499. Bibcode:1954Sci...120..497L. doi:10.1126/science.120.3117.497. PMID 13195683. 
  4. ^ „Aminotransferases”, Clinical Methods - NCBI Bookshelf, accesat în  
  5. ^ Lala V, Goyal A, Bansal P, Minter D (iulie 2020). „Liver Function Tests”. Stat Pearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing. PMID 29494096. 

Vezi și

modificare