Bicaz

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un râu, vedeți râul Bicaz. Pentru alte sensuri, vedeți Bicaz (dezambiguizare).

Bicaz (în maghiară Békás) este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Bicaz (reședința), Capșa, Dodeni și Izvoru Muntelui, și din satele Izvoru Alb, Potoci și Secu. Are o populație de 6.543 locuitori.

Bicaz

— oraș —

Primăria orașului Bicaz

Stemă

Bicaz

Bicaz (România)

Poziția geografică

Bicaz

Bicaz (Județul Neamț)

Localizarea orașului pe harta județului Neamț

Coordonate: 46°54′39″N 26°5′28″E / 46.91083°N 26.09111°E

Atestare documentară

Reședință

Bicaz[*]

Componență

Guvernare

- primar al orașului Bicaz[*]

Iulian-Traian Matasă[*]^[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Altitudine

432 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

6.106 locuitori

- Densitate

58 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

615100

Localități înfrățite

- Orhei

Moldova

- Hasselt

Belgia

- Lausanne

Elveția

- Piazzola sul Brenta

Italia

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Localizarea administrativă în cadrul județului

Geografie

Orașul se situează în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui). Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Bicaz, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12C care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin cheile Bicazului și duce la Gheorgheni.^[2] Gara din oraș este capătul căii ferate Bacău–Bicaz, care se continuă pe valea râului Bicaz cu calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei.

Demografie

Componența etnică a orașului Bicaz

Români (83,08%)

Romi (3,05%)

Alte etnii (0,29%)

Necunoscută (13,58%)

Componența confesională a orașului Bicaz

Ortodocși (83,18%)

Romano-catolici (1,13%)

Alte religii (1,33%)

Necunoscută (14,36%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Bicaz se ridică la 6.106 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.543 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,08%), cu o minoritate de romi (3,05%), iar pentru 13,58% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,18%), cu o minoritate de romano-catolici (1,13%), iar pentru 14,36% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Bicaz - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Bicaz este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Iulian-Traian Matasă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Uniunea Salvați România	1
	Andonescu Antoaneta	1

Istorie

O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este aminitit ca târg. În 1884, Bicazul a devenit domeniu al Coroanei.^[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bicazul era o comună rurală inclusă în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, formată din satele Bicaz, Chițirig, Capșa, Cârnu, Cheile-Bicazului, Crasna, Fârțigu, Floarea, Fundu Bicazului, Gura Bicazului, Hamzoaia, Izvorul Muntelui, Mărceni, Neagra, Poiana Corbului, Secu, Tașca și Ticoș, având o populație totală de 2416 locuitori. În comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici.^[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni.^[9] În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului.^[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Satul din munte a devenit mai întâi o colonie muncitorească, apoi un mic oraș, cu cartiere de blocuri de locuințe, școli, biblioteci, muzeu. Lucrările la baraj s-au încheiat în 1960 și atunci a intrat în funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional; au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului, Cârnu, Poiana Cârnului, Gavrileșceni și Ruseni.^[11] În 1964, localitatea componentă Ciungi a primit numele de Cartierul-Nou.^[12] În 1968, orașul a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci au fost desființate localitățile componente Mărcești și Cartierul Nou, comasate cu localitatea Bicaz, iar orașul a primit și satele Izvoru Alb, Potoci și Secu ale comunei Izvorul Alb, desființată.^[13]^[14]

Monumente istorice

Două obiective din orașul Bicaz sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în localitatea principală a orașului: teatrul sătesc „Ion Calinderu” (1908–1912), astăzi muzeu; și Casa Regală (1912), astăzi primărie.

Economie

Bancă în Bicaz

Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei Stejaru. La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.

Obiective turistice

Muzeul de istorie și etnografie, găzduit de clădirea fostului Teatru, construită în 1909 după planurile arhitectului Carol Zane.
Barajul Bicaz
Lacul Izvorul Muntelui
Portul Bicaz

Orașe înfrățite

Personalități născute aici

Constantin Turcu (1903 - 1980), istoric, arhivist;
Andrei Kemenici (1936 - 2021), general.

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ Google Maps – Bicaz (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 17 aprilie 2014.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Bicazul, in zodia cimentului curat^{[nefuncțională]}, 1 iulie 2005, Irina Munteanu, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bicazul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 399.
^ „Comuna Bicaz în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 17 aprilie 2014.
^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 275. 15 iulie 1931.
^ „Decretul nr. 299/1960 pentru modificarea anexei la Decretul nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Lege5.ro. Accesat în 23 noiembrie 2015.
^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.
^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bicaz

www.orasbicaz.ro^{[nefuncțională]} - Portal oraș Bicaz
www.v-design.ro Arhivat în 12 decembrie 2013, la Wayback Machine. - Webdesign Bicaz
www.primariabicaz.ro - Primăria orașului
Date generale despre Bicaz Arhivat în 28 octombrie 2007, la Wayback Machine., neamt.ro
Bicazul, in zodia cimentului curat^{[nefuncțională]}, 1 iulie 2005, Irina Munteanu, Jurnalul Național

[32e6a354723ad47dface4227d9e5974c-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] Google Maps – Bicaz (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 17 aprilie 2014.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[d56_2012-07-11-7] Bicazul, in zodia cimentului curat^{[nefuncțională]}, 1 iulie 2005, Irina Munteanu, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012

[8] Lahovari, George Ioan (1898). „Bicazul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 399.

[Socec_Bcz-9] „Comuna Bicaz în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 17 aprilie 2014.

[tablou_1931-10] „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 275. 15 iulie 1931.

[11] „Decretul nr. 299/1960 pentru modificarea anexei la Decretul nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Lege5.ro. Accesat în 23 noiembrie 2015.

[D799_1964-12] „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.

[L3_1968-13] „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.

[L2_1968-14] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 17 aprilie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]