Câmpulung pe Ceremuș, Putila

Coordonate: 48°04′12″N 24°58′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.07000°N 24.97000°E
Câmpulung pe Ceremuș
Довгопілля
— Sat —

Câmpulung pe Ceremuș Câmpulung pe Ceremuș (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Câmpulung pe Ceremuș Câmpulung pe Ceremuș (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Raionul Putila
Regiune	Cernăuți
Raion	Raionul Vijnița

KOATUU	7323581001

Altitudine	531 m.d.m.

Populație (2007)
- Total	1.227 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	59120
Prefix telefonic	3738

Prezență online

Modifică date / text

Câmpulung pe Ceremuș, întâlnit și sub forma Câmpulung Rusesc (în ucraineană Довгопілля, transliterat: Dovhopillea și în germană Dolhopole) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,227 locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli).

Satul este situat la o altitudine de 531 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de centru-vest a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Hreblina-Câmpulung, Plita și Stebni.

Istorie

Localitatea Câmpulung pe Ceremuș a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei.

După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața.^[1]

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Câmpulung pe Ceremuș a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Putila (în germană Putilla).

În anul 1840, comunitatea huțulă locală a sprijinit activ răscoala iobagilor condusă de Luchian Cobiliță.

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Câmpulung pe Ceremuș a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Câmpulung pe Ceremuș face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii din sat s-au declarat de etnie ucraineană.^[2] În prezent, satul are 1.227 locuitori, în totalitate ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a localității Câmpulung pe Ceremuș

Ucraineană (99,59%)

Alte limbi (0,41%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Câmpulung pe Ceremuș era vorbitoare de ucraineană (99,59%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.^[3]

1989: 899 (recensământ)^[4]

2007: 1.227 (estimare)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Câmpulung pe Ceremuș (județul Rădăuți)

Români (1,55%)

Evrei (0,6%)

Ruși (1,3%)

Ruteni (91,24%)

Huțuli (5,4%)

Componența confesională a comunei Câmpulung pe Ceremuș

Ortodocși (99,4%)

Mozaici (0,6%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Câmpulung pe Ceremuș se ridica la 1153 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (91,24%), cu o minoritate de români (1,55%), una de evrei (0,6%), una de ruși (1,3%) și una de huțuli (5,40%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (99,4%), dar existau și mozaici (0,6%).

Obiective turistice

Biserica de lemn cu hramul "Sf. Dimitrie" - construită în anul 1874.^[5]
Muzeul de artă populară - în care sunt expuse straie populare, obiecte de uz casnic, icoane vechi, obiecte de mobilier vechi, unelte de lucru etc.^[6]

Note

^ Ion Neculce - O samă de cuvinte (Ed. Junimea, Iași, 1972), p. 10
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 26 aprilie 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ World Gazetteer^{[nefuncțională]}
^ „Biserica de lemn din Câmpulung Rusesc”. Arhivat din original la 16 martie 2017. Accesat în 6 iunie 2009.
^ Muzeul de artă populară din Câmpulung Rusesc^{[nefuncțională]}

Legături externe

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] Ion Neculce - O samă de cuvinte (Ed. Junimea, Iași, 1972), p. 10

[2] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 26 aprilie 2009.

[populatie_ucraina_2001-3] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[4] World Gazetteer^{[nefuncțională]}

[5] „Biserica de lemn din Câmpulung Rusesc”. Arhivat din original la 16 martie 2017. Accesat în 6 iunie 2009.

[6] Muzeul de artă populară din Câmpulung Rusesc^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]