Căzănești, Telenești

Căzănești
—  Sat-reședință  —
Turnul de apă din localitate, în fundal se vede satul.
Căzănești Căzănești (Moldova) Poziția geografică
Coordonate: 47°36′47″N 28°28′18″E ({{PAGENAME}})
Țară	Republica Moldova
Raion	Telenești
Comună	Căzănești
Atestare	1554
Suprafață
- Total	27,8 km²
Populație
- Total	2.275 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-5814
Prefix telefonic	258
Prezență online
GeoNames

Căzănești este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Telenești, Republica Moldova. Moșia comunei cuprinde 4273,4 ha, din care suprafața Căzăneștilor e de 27,8 km².

Istoric

Se presupune că denumirea provine de la cazan(ele) de pe apa Răutului, la care s-a adăugat sufixul -ești.

Satul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1619:

„Suret de pre un ispisoc dela Gaspar Vodă, din anii 7128 <1619> Dechemvrii 18, pe niște părți de, moșia la ținutul Lăpușnei pe a șasea parte de sat de Brăteni și pe alta parte din Dragomirești, parte Nastasii și a frăține-său cât sa va alege.
Adeca au venit înaintea noastră și înainte boiarilor noștri, rugătoriul nostru popa Evstratie, și cu un zapis dela popa Ion de Iurceni și dela Frățiman diac și dela Dumitru vistiernicel dela Căzănești, și dela Ionasco dela Ostafie vistiernicel de acolo și dela Lazor de acolo și dela Ion Paeș și dela Gheorghie Grec și dela Ștefan iarăș și dela Toader vistiernicel de Cârtești și dela Vasilie Dobre de acolo și dela Andriian iarăș, așia mărturisind întru acel zapis, precum au venit înaintea lor, Lupul ficior Lăpușneanului, nepot lui Drăgan Lăpușneanul de a sa buna voie, de nimeni silit, nici asuprit, și au vândut a sa driapta ocina și cumpărătură, a șasea parte din sat din Brăteni, ce iaste în ținutul Lăpușnei, care au fost cumpărătură moșului sșu, lui Drăgan Lăpușneanul, dela Ținte, ficior Rusului nepotul Nastii.”

În anul 1904 avea 192 de case (1152 locuitori), în 1971 avea 2272 locuitori, iar la 1 ianuarie 2000 populația era de 2275 locuitori (715 gospodării). Biserică cu hramul Sfântul Gheorghe, construită de un polon Mihail Awgustowski în anul 1852, care i-a avut printre preoți pe Constantin Gruia, Tudor Gribencea și Ioan Petică. Printre proprietarii moșiei satului s-a numărat Nestor Ureche, tatăl renumitului cronicar Grigore Ureche, Safta Filipescu, Iordache Caramanlîu, Grigore și Constantin Sturza, Constantin Szeinowicz, o rudă a nobililor ruși Abaza, de origine românească. La sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea moșia a aparținut boierului Ștefan Uvaliu (Uvaliev), bulgar de origine, membru al Dumei de Stat a Rusiei, care a construit un palat somptuos pe malul Răutului cu 99 de odăi, turn de apă. În anii interbelici comuna a excelat prin animalele de prăsilă (cai și tauri de rasă), îndeletnicire care s-a păstrat pînă în anul 1965.

Turnul de apă

• 
• 
• 
• 
• 

Epoca sovietică

În anii 1940-1949 au fost reprimate și deportate de către autoritățile sovietice 47 de persoane, iar 77 de căzăneșteni au căzut în lupte în anii 1944-45 pe frontul de Vest. În anul 1944 pe șesul dintre sat și șoseaua spre Soroca se planifica construcția unui aerordrom militar. Satul păstrează până în prezent urmele bombardamentelor din 1944. Școală internat, construită pe locul palatului lui Uvaliu. În anii '60 satul avea la cârmă pe președintele de colhoz Alexandru Șopronco și pe directorul școlii Boris Alexandru Găină. Venitul colhozului, specializat în producția sfeclei de zahăr, florii soarelui, porumbului, grâului, secării, lucernei, fructelor, strugurilor depășea cifra de 1 mln. ruble. Printre pedagogii satului se numără Dionis Stepan Toma, Boris Vasilache, Vasile Condrat Dorofei, Grigore Dumitru Talpă, Vera Ion Iscra, Valentin Sergiu Gantea, Arcadie Iacob Pavliuc, Maria Ștefan Cuiban, Ecaterina Tudor Găină, Gheorghe Zahar Egorov, Dimitrie Mina Drăguțan, Valentina Tudose Cârlan, Pavel Luca Cușnuir, Teodora Grigore Cârlan și alții. Satul avea cor, mai apoi taraf, condus de acordeonistul Călin Grigore Roman, în care și-au manifestat talentul Iulia Climentovscaia, Tamara Chițaniuc (născută Ababii), Sergiu Anghel, Valeriu Găină, Alex Găină, echipă de fotbal, centrală electrică pe râul Răut, palat de cultură cu bibliotecă (bibliotecar Olga Dorofei), spital, farmacie, stadion. Grădinița de copii a fost deschisă în anul 1959.

Președinte a sovietului sătesc la Căzănești in anii sovietici a fost Simion Mocreac

Stația electrică cu baraj, situată între satele Căzănești și Vadul-Leca.

• 
• 
• 
• 
• 

Obiective turistice

Fântână din Căzănești

Biserica „Sf. Gheorghe” din localitate, monument ocrotit de stat.

Clădire industrială din perioada sovietică.

Pentru vizitatorii satului prezintă interes turnul de apă a lui Uvaliu, monumentul funerar al fiicei boierului Uvaliu din curtea bisericii, hidrocentrala de pe Răut, „Izvorul roșu” de la Rădi.

Personalități

• Interpreta de muzică populară Tamara Chițaniuc
• Profesor, doctor habilitat Silvestru Maximilian
• Interpretul rock, compozitor și chitarist Valeriu Găină
• Maestru în sport de categorie internațională la box Elena Hagi (Rotaru)
• Teleradiojurnalista - Victoria Gheorghe Cușnir
• Istoric, publicist, poet - Iacob Cazacu-Istrati

Vezi și

• Ioan Al. Filipescu
• Grigore Ureche
• Abaza (nume)
• Sturza (nume)

Bibliografie

• Valentin Golub, Tudor Golub : Comuna Căzănești. Monografia satelor Căzănești și Vadul- Leca. Ed. Labirint., Chișinău-Orhei, 2002, 216 pp.
• Zamfir Arbore, Dictionarul geografic al Basarabiei, B., 1904 [Reeditate Ch., Museum, 2001]
• Enciclopedia Sovietică Moldovenească,Căzănești
• Localitățile Moldovei: itinerar documentar - publicistic ilustrat. Agenția națională de presă Moldpres, vol. 1-15 (7), 1995-2006