Cadăr, Timiș
| Cadăr | |
| — sat și localitate[*] — | |
  Cadăr Cadăr (Județul Timiș) | |
| Coordonate: 45°32′14″N 21°32′11″E / 45.53722°N 21.53639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună |  Tormac |
| SIRUTA | 159053 |
| Altitudine | 123 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 321 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307431 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Cadăr (maghiară Kádár) este un sat în comuna Tormac din județul Timiș, Banat, România.
Localizare
modificareSatul se situează în sud-estul județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, pe malul stâng al râului Pogăniș, în arealul protejat "Lunca Pogănișului". Este străbătut de un drum comunal, prin intermediul căruia se leagă de centrul de comună, satul Tormac, spre sud-vest, la 4 km distanță, iar spre nord de satul Duboz din comuna Nițchidorf, la 2 km distanță.
Istoric
modificare
Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 8 case.[1] În secolul al XIX-lea domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donație imperială, urmare a meritelor feldmareșalului Petre Duca (1756 - 1822) în luptele antinapoleniene. În septembrie-octombrie 1817 baronul Petre Duca i-a însoțit pe împăratul Francisc I și pe soția sa Augusta Carolina în călătoria acestora prin Banat.
Populație
modificare| Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
| 1880 | 572 | 485 | 44 | 18 | 25 | |||
| 1900 | 813 | 587 | 132 | 60 | 34 (27 sârbi) | |||
| 1941 | 699 | 595 | 47 | 27 | 30 | |||
| 1977 | 470 | 438 | 12 | 4 | 16 (romi) | |||
| 1992 | 304 | 299 | 4 | - | - | |||
Note
modificare- ^ Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupații. Economia, Editura Excelsior Art, Timișoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
- ^ Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
Bibliografie
modificare- Wettel, Helmut Der Buziascher Bezirk. Landschaften mit historischen Streislichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919