Capela Dumitru Hernea

Capela Dumitru Hernea
Capela Hernia 05.jpg
Capela Hernea în august 2019
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfântul Mucenic Dimitrie
Localizare
ȚaraRomânia
LocalitateCâmpina, județul Prahova
Coordonate45°07′00.2″N 25°44′08.9″E / 45.116722°N 25.735806°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicBaroc, rococo
Istoric
Sfințire1886

Capela Dumitru V. Hernia[1][2] (în limbajul curent Capela Hernea[3]) este o veche capelă de rit ortodox din orașul Câmpina, județul Prahova, datând din anul 1886.[3][4]

IstoricModificare

În 1828, Calinic, starețul Mănăstirii Cernica, în calitate de executor testamentar al ctitorei, Maria Bujoreanu, a construit în Câmpina biserica Sfânta Treime.[3] Mănăstirea Cernica administra la acea vreme atât biserica, cât și moșia Bucea, zona în care se găsește astăzi autogara orașului.[3] În 1854, Mănăstirea Cernica a făcut schimb de terenuri cu Mitropolia Munteniei, primind în schimbul moșiei Bucea o moșie situată în Brănești, mult mai aproape de mănăstire.[3]

În anul 1863, după secularizarea averilor mănăstirești și bisericești, cei peste trei sute de clăcași ai fostei moșii Bucea au fost împroprietăriți în locul respectiv.[3] În anul 1871, prințul Barbu Dimitrie Știrbei, un mare proprietar de terenuri în Câmpina și împrejurimi[5][6], a cumpărat pământul de la noii proprietari.[3]

În anul 1880, un mic boier de origine bănățeană, Dumitru V. Hernia, s-a stabilit la Câmpina[7][8] și a cumpărat de la prințul Barbu Știrbei fosta moșie a bisericii împreună cu zona de sud a orașului, o suprafață totalizând peste trei sute de hectare, pentru care a plătit 120.000 lei aur.[3] Pe terenul cumpărat, Dumitru Hernia a început să prospecteze și să extragă petrol, devenind un pionier al industriei petrolului în oraș.[1][2][9][10]

În zona de sud a orașului, pe platourile Bucea și Gahița aflate în proprietatea lui Hernia, au apărut nenumărate puțuri și sonde de exploatare din care inițial se extrăgeau zilnic 7–8 tone de țiței.[9] În cei doar 5 ani care au urmat până la moartea sa, în 1885, Hernia a dobândit o avere fabuloasă prin veniturile realizate din extracție și o mare influență în oraș și împrejurimi.[9]

În calitatea sa de nou administrator al întreprinderii, inginerul Ion Gheorghiu, fost prieten al petrolistului și devenit executorul testamentar[2] și tutore al celor cinci copii minori ai lui Hernia, a construit o capelă de rugăciune pe terenul schelei de extracție petrolieră.[11] Dumitru Hernea a fost reînhumat în exteriorul capelei, iar pe peretele acesteia a fost așezată o placă memorială cu următorul text: „În memoria răposatului Dumitru Hernia. Familia. 1886.”[8][11]

Capela, proiectată de un arhitect vienez în stil baroc[1][2][8], cu elemente rococo și neoclasice[7][12], este considerată de unii comentatori și jurnaliști drept „un unicat”[7], „o bijuterie arhitecturală”[11] și „un veritabil monument de artă”[8][13].

În anul 1896, Societatea „Steaua Română” a cumpărat întreaga moșie a boierului Hernia de la urmașii acestuia, dar terenurile au fost apoi confiscate prin Legea naționalizării din 1948, intrând în proprietatea statului comunist. Din acest motiv, descendenții lui Dumitru Hernia l-au exhumat din mormântul adiacent capelei și l-au reînhumat în Cimitirul Bellu din București.[8] În perioada comunistă capela a fost în general abandonată, chiar dacă a servit o scurtă vreme ca atelier de pictură, și s-a degradat constant.[3]

În 1998, capela a fost concesionată Parohiei Sfânta Treime din Câmpina.[4] În ședința Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor din 10 decembrie 1998 s-a aprobat înființarea Parohiei Sfântul Mucenic Dimitrie, prin dezlipire de Parohia Sfânta Treime și având drept lăcaș de slujire Capela Hernia.[3] Au fost efectuate unele lucrări de îngrădire și amenajare, dar noua parohie nu a reușit să strângă fondurile necesare pentru reabilitare, iar capela a fost cedată Patriarhiei Române în 2008.[7]

Deoarece nici Patriarhia nu a efectuat demersuri de reabilitare a edificiului, acesta a fost transferat din nou Consiliului Local Câmpina, în anul 2015.[4][7] Într-un studiu privind o strategie de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Câmpina publicat în 2015, capela Hernia este identificată drept un important obiectiv turistic.[2]

În luna octombrie 2019, Consiliul Local Câmpina a aprobat alocarea unei sume de 30.000 de lei pentru întocmirea studiului istoric arhitectural și fișei analitice de inventariere pentru Capela Hernia, „în vederea începerii procedurii de clasare a acestui obiectiv în lista monumentelor istorice”,[11] unul din scopuri fiind accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea sa și includerea într-un viitor circuit turistic.[12] În ședința din 27 februarie 2020 a Consiliului Local Câmpina, viceprimarul Adrian Pițigoi a anunțat că documentația trimisă de Primăria Câmpina a primit aviz favorabil din partea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.[12]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c „HOTARÂRE privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015 - 2020” (PDF). Consiliul Local Câmpina. Primăria Câmpina. . p. 61. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Conf.univ.dr. Mariana Baicu (). „STUDIU ȘI STRATEGIE DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CÂMPINA” (PDF). Asociația Profesională a Formării în Administrația Publică Locală. pp. 79, 83, 166. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h i j „Parohia Sfântul Mucenic Dimitrie și Sfânta Cuvioasă Parascheva din Câmpina – Capela Hernea”. Protoieria Câmpina. Accesat în . 
  4. ^ a b c Dana Mihai (). „Soartă tragică pentru capela Dumitru Hernea, care poartă numele celui mai mare petrolist al Câmpinei. Clădirea de la 1886 este aproape o ruină”. Adevărul. Accesat în . 
  5. ^ Prof. Alexandru Palaghiță (). „Câmpina, România 100. Castelul Știrbei, de ieri, sediul administrativ al Spitalului Voila, de astăzi”. Câmpina TV. Accesat în . 
  6. ^ „Scurtă istorie a Liceului Nicolae Grigorescu din Câmpina”. istorialiceuluigrigorescu.blogspot.com. . Accesat în . 
  7. ^ a b c d e „Câmpina: O capelă veche de 130 de ani este în paragină”. Digi24. . Accesat în . 
  8. ^ a b c d e „100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Dumitru Hernia”. Câmpina TV. . Accesat în . 
  9. ^ a b c „PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI CÂMPINA – I.3.1. Situația economică a Municipiului Câmpina” (PDF). Primăria Câmpina. Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă. . p. 17. Accesat în . 
  10. ^ „Local Development STRATEGY for Campina Municipality, 2011–2017”. Primăria Câmpina. decembrie 2011. p. 35. Accesat în . 
  11. ^ a b c d „Capela Hernia, la un aviz distanță de clasarea ca monument istoric”. Ziarul Oglinda. . Accesat în . 
  12. ^ a b c „Vești bune în privința declarării Capelei Hernea din Câmpina ca monument istoric de clasă A”. Câmpina TV. . Accesat în . 
  13. ^ „Patrimoniul arhitectonic din județul Prahova”. monumenteprahova.ro. Accesat în . 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Capela Dumitru Hernea