Chețani, Mureș

Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece, în germană Ketzenbrück) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Coordonate: 46°27′51″N 24°01′40″E ({{PAGENAME}}) / 46.46417°N 24.02778°E
Chețani
Maroskece Ketzenbrück
— sat și reședință de comună —
Biserica de lemn din Chețani
Chețani Chețani (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Chețani

SIRUTA	116055
Atestare	1444

Altitudine	279 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.033 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547150
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chețani, Mureș

Localizare

Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.

Istoric

În Evul Mediu satul ca domeniu latifundiar a aparținut mai multor familii nobiliare. Vladislav I al Ungariei a donat localitatea familiei Gerendi din localitatea vecină Luncani. Documentele atestă că în 1574 a intrat în posesia Famille Apafi^⁠(fr)^[traduceți] care a schimbat domeniul cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În 1597 contele István Apor, prefectul comitatului Turda a devenit noul propietar al satului și castelului.În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.^[2]

Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.

Demografie

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.^[3] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.^[4]

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Ferenc Léstyán. „Maros-Ludas és Hadrév környéke” (în maghiară). Adatbank. Arhivat din original la 1 ianuarie 2020. Accesat în 1 ianuarie 2020.
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
^ Idem, pag. 746.

Vezi și

Legături externe

Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Imagini

Biserica de lemn
Terenul de fotbal
Biserica ortodoxă
Primăria
Monumentul Eroilor
Monumentul Eroilor (detaliu)
Monumentul Eroilor (detaliu)
Biserica greco-catolică

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] Ferenc Léstyán. „Maros-Ludas és Hadrév környéke” (în maghiară). Adatbank. Arhivat din original la 1 ianuarie 2020. Accesat în 1 ianuarie 2020.

[3] Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.

[4] Idem, pag. 746.

[1]

[2]

[3]

[4]