Chețani, Mureș

sat în comuna Chețani, județul Mureș, România
Chețani
—  sat și reședință de comună[*]  —
Chețani
Chețani
Chețani se află în România
Chețani
Chețani
Chețani (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°27′51″N 24°01′40″E / 46.46417°N 24.02778°E46°27′51″N 24°01′40″E / 46.46417°N 24.02778°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
ComunăChețani

SIRUTA116055
Atestare1444

Altitudine279 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1.195 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547150
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chețani, Mureș

Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

LocalizareModificare

Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.

IstoricModificare

Sat românesc[necesită citare], a aparținut în trecut succesiv domeniului funciar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani, domeniului familiei nobiliare maghiare Apafi, respectiv familiei nobiliare Korda. În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.

Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.

DemografieModificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.[2] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.[3]

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
  3. ^ Idem, pag. 746.

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Galerie de imaginiModificare