Wikipedia

Cheile Vârghișului și peșterile din chei

Cheile Vârghișului
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Imagine din chei
Imagine din chei
Localizarea Rezervației Cheile Vârghișului
Localizarea Rezervației Cheile Vârghișului
Localizarea rezervației
Poziția Județul Covasna
Județul Harghita
 România
Cel mai apropiat orașVârghiș (sat)
Coordonate46°12′43″N 25°32′18″E () / 46.21194°N 25.53833°E[1]
Suprafață830,10 ha
Înființare1980, declarat în 2000
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cheile Vârghișului și peșterile din chei (în maghiară Vargyas-szoros, în germană Virghis Klamm) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală[2] de tip mixt), situată pe teritoriul județelor Covasna și Harghita.

Localizare modificare

Rezervația naturală se află la limita sudică a județului Harghita cu județul Covasna, în partea nordică a Munților Perșani și este străbătută de valea Vârghișului ce izvorăște din Munții Harghita (Carpații Orientali)[3].

Descriere modificare

 
Intrare în Peştera Lócsűr

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și se întinde pe o suprafață de 800 hectare[5].

Aria protejată reprezintă un sector de îngustare realizat în calcare jurasice de râul Vârghiș, cu fenomene exocarstice și endocarstice de mare spectaculozitate.

Pe versanții adiacenți râului există mai multe peșteri, dintre care cea mai cunoscută o reprezintă Peștera Orban Balazs [6].

Rezervația Cheile Vărgișului și peșterile din chei se suprapune sitului Natura 2000 - Cheile Vârghișului[7].

Biodiversitate modificare

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag (Luzulo-Fagetum), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri.

Floră modificare

 
Crocus banaticus

Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercur robur), mesteacăn (Betula pendula), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia), arțar (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), arin (Alnus glutinosa), salcie (Salix alba), alun (Corylus avellana), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).

La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fănețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris (Iris aphylla), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), ciurul zânelor (Carlina acaulis), didițelul (Pulsatilla alba), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale și Crocus banaticus), ghiocel (Galanthus nivalis) sau păștiță (Anemone nemorosa)[8].

Faună modificare

Fauna ariei naturale este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni[9] (unele aflate pe lista roșie a IUCN).

 
vidră de râu (Lutra lutra)

Mamifere: căprioară (Capreolus capreolus), urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră de râu (Lutra lutra), veveriță roșie (Sciurus vulgaris), dihor (Mustela putorius), hermelină (Mustelea erminea), arici (Erinaceus europaeus), cârtiță (Talpa europaea), chițcan de munte (Sorex alpinus), chițcan de pădure (Sorex araneus), chițcan de apă (Neomys fodiens), pârș (Glis glis), șoarece de câmp (Microtus arvalis), liliacul cârn (Barbastella barbastellus), liliacul de apă (Myotis daubentonii)[10], liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul de amurg (Nyctulus noctula);

Păsări: găinușa de alun (Tetrastes bonasia), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), pițigoi moțat (Parus cristatus), aușel (Regulus regulus)[11], mierlă (Turdus merula), mierlă de apă (Cinclus cinclus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martinus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), vânturel (Falco vespertinus), codobatură (Motacilla alba), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sturz de vâsc (Turdus viscivorus), sticlete (Carduelis carduelis), uliu (Accipiter nisus)[12].

Pești: păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv curcubeu (Salmo gairderi irideus), păstrăv brun (Truite fario), babușcă (Rutilus rutilus), zvârlugă (Cobitis taenia), scobar (Chondrostoma nasus), lipan (Thymallus thymallus), clean (Squalius cephalus), craiete (Phoxinus phoxinus), mreană (Barbus barbus);

Reptile și amfibieni: șopârla de zid (Podarcis muralis), șopârla vivipară (din specia Zootoca vivipara), vipera berus (Vipera berus), năpârcă (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de alun (Coronella austriaca), salamandră (Salamandra salamandra)[13].

Insecte: croitorul alpin (Rosallia alpina)[14], cărăbuși din speciile Carabus variolosus și Cucujus cinnaberinus[15], cosaș de stepă (Saga pedo - specie incadrată pe lista roșie a IUCN ca vulnerabilă[16]).

Căi de acces modificare

Obiective turistice modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale), astfel:

 
Biserica de lemn din Vârghiş, județul Covasna

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Note modificare

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Cheile Vârghisului si pesterile din chei Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 septembrie 2012
  2. ^ „Protecția naturii - biodiversitate” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Vârghișului și peșterile din Chei - delimitarea ariei protejate, accesat la 7 februarie 2012
  4. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 martie 2013
  5. ^ Apmhr.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Harghita; accesat la 20 martie 2013
  6. ^ hu Vargzasszoros.org Elveszett Világ Természetvédelmi-, Turista és Barlangász Egyesület - Barót
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro - Natura 2000 - Biodiversitatea în România - Cheile Vârghișului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 martie 2013
  8. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 20 martie 2013
  9. ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 martie 2013
  10. ^ Speotimis.ro - Dicționar speologic - Liliac; accesat la 20 martie 2013
  11. ^ Pasărea din spacia Aușel este cunoscută și sub denumirea de pănțăruș
  12. ^ Sribd.com - Lista păsărilor din România; accesat la 20 martie 2013
  13. ^ Natura2000.mmediu.ro - Cheile Vârgișului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 martie 2013
  14. ^ en Iucnredlist.org The IUCN Red List of Threatened Species - Rosallia alpina; accesat la 20 martie 2013
  15. ^ en Iucnredlist.org The IUCN Red List Of Threatened Species - Cucujus cinnaberinus; accesat la 20 martie 2013
  16. ^ en Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Saga pedo; accesat la 20 martie 2013
  17. ^ Cimec.ro - Biserici de lemn din România - Biserica de lemn din Vârghiș; accesat la 21 martie 2013
  18. ^ Ran.cimec.ro - ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Repertoriul Arheologic Național; accesat la 21 martie 2013


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cheile_Vârghișului_și_peșterile_din_chei&oldid=15755804