Comuna Adamclisi, Constanța
Adamclisi este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Abrud, Adamclisi (reședința), Hațeg, Urluia și Zorile.
| Adamclisi | |
| — comună — | |
 | |
  Adamclisi Adamclisi (România) | |
| Coordonate: 44°05′27″N 27°56′48″E / 44.09083°N 27.94667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Constanța |
| SIRUTA | 60883 |
| Reședință | Adamclisi |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Adamclisi[*] | Dorina-Cicilia Șerbănescu[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 135,73 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.044 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 907010 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Etimologie
modificareNumele Adamclisi (în grafii mai vechi Adamklissi sau Adam Klisi) este forma românizată a denumirii turcești Adam Kilisse/Adam Kilisesi (Casa lui Adam, interpretată ca fiind Biserica Omului). Turcii au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică. Cu un diametru de 30 m și o înălțime de 20 m, monumentul are de jur-împrejur 54 de basoreliefuri reprezentând scene de luptă. Lângă monument se află un muzeu de antichități dacice, grecești și romane.
Așezare
modificareComuna se află în sudul județului și este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Constanța de Călărași.
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Adamclisi
Români (89,97%)
Turci (3,52%)
Alte etnii (0,29%)
Necunoscută (6,21%)
Componența confesională a comunei Adamclisi
Ortodocși (89,33%)
Musulmani (3,82%)
Alte religii (0,54%)
Necunoscută (6,31%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Adamclisi se ridică la 2.044 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.250 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,97%), cu o minoritate de turci (3,52%), iar pentru 6,21% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,33%), cu o minoritate de musulmani (3,82%), iar pentru 6,31% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Adamclisi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dorina-Cicilia Șerbănescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Forța Dreptei | 1 | |||||
Istorie
modificareÎn iarna anului 101-102 d.C. aici a avut loc o mare confruntare între armatele regelui dac Decebal și legiunile romane conduse de Traian.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Enigea din plasa Medgidia[7] și Hazarlâc din plasa Silistra Nouă ale județului Constanța.[8] Comuna Adamclisi este consemnată însă în 1925 de anuarul Socec, având în compunere satele Adam-Klisi, Cherim-Kunis și Urluia, în plasa Traian a aceluiași județ, având 1795 de locuitori.[9] Până în 1931, fuseseră înființate și satele de coloniști Abrud și Hațeg, care au format o comună separată cu numele de Abrud; tot în acel an, satul Cherim-Kunis este menționat cu numele de Zorile.[10]
În 1950, comunele au fost transferate la raionul Băneasa din regiunea Constanța și apoi (după 1960) la raionul Adamclisi din regiunea Dobrogea. În 1968, ele au revenit la județul Constanța, reînființat, iar comuna Abrud a fost desființată și inclusă în comuna Adamclisi.[11][12]
În urma reformei administrative din 1968 satul Cucuruz (în trecut Iusuf Punar) a fost comosat cu satul Urluia.
Monumente istorice
modificare
În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n., precum și urmele unei basilici și ale unei necropole romano-bizantine, un ansamblu de apeducte romane, un altar roman, un turn roman, termele cetății și locuințele extramurane.
În rest, în comună mai sunt alte șapte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate ca situri arheologice. Situl de la Hațeg cuprinde așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă, secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n.), epoca romană (secolele I–al VI-lea e.n.) și Epoca Medievală timpurie; la „Groapa cu albeală” aflată la 2 km sud de satul Zorile se află o altă așezare din perioada Latène; la Adamclisi, la intersecția DN3 cu drumul local ce duce la Tropaeum Traiani s-au găsit urmele unei necropole dacice din perioada Latène; în marginea de vest a satului Adamclisi se află o așezare medievală timpurie (secolele al VIII-lea–al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la Șipote”) se află la sud și sud-vest de Adamclisi; și în tot perimetrul comunei se găsește un ansamblu de tumuli din secolele al IV-lea î.e.n.–al III-lea e.n.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://adevarul.ro/locale/constanta/primarul-comune-judetul-constanta-murit-54-ani-1_61934d2d5163ec4271994f33/index.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Enigea, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 311–312.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Hazarlîc, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 694–695.
- ^ „Comuna Adam-Klisi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 130. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
modificare- Balta Vederoasa (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Legături externe
modificare- Adamclisi Arhivat în , la Wayback Machine.
- Monumentul de la Adamclisi Arhivat în , la Wayback Machine.