Comuna Alexandru cel Bun, Neamț

comună din județul Neamț, România

Alexandru cel Bun (în trecut, Viișoara) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Agârcia, Bisericani, Bistrița, Scăricica, Vaduri, Vădurele și Viișoara (reședința).

Alexandru cel Bun
—  comună  —

Alexandru cel Bun se află în România
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°56′50″N 26°16′47″E ({{PAGENAME}}) / 46.94722°N 26.27972°E

Țară România
Județ Neamț

SIRUTA124938

ReședințăViișoara
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Alexandru cel Bun[*]Ion Rotaru[1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total75,44 km²

Populație (2021)
 - Total5.570 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal617505

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare

modificare

Comuna Alexandru cel Bun se află în partea central-vestică a județului, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, la vest și în amonte de municipiul Piatra Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra-Neamț de Târgu Mureș.[3]

Demografie

modificare




 

Componența etnică a comunei Alexandru cel Bun

     Români (85,51%)

     Alte etnii (0,41%)

     Necunoscută (14,08%)



 

Componența confesională a comunei Alexandru cel Bun

     Ortodocși (82,59%)

     Romano-catolici (1,13%)

     Alte religii (1,31%)

     Necunoscută (14,97%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Alexandru cel Bun se ridică la 5.570 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.876 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), iar pentru 14,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,59%), cu o minoritate de romano-catolici (1,13%), iar pentru 14,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

modificare

Comuna Alexandru cel Bun este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ion Rotaru, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat5       
Uniunea Salvați România2       
Partidul Mișcarea Populară1       

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, comunele Doamna și Vadurile. Comuna Vaduri era compusă din satele Tarcău, Oanțu, Vadurile, Agârcia, Găburești, Malicia, Nițeni, Podorăni, Prelunca și Secu, având în total 1281 de locuitori. În comună existau mori de apă, o piuă pentru făcut sumane, o biserică și o școală.[8] Comuna Doamna avea în compunere satele Doamna, Cindia, Mănăstirea Bistrița, Sărata Văraticului și Viișoara, cu o populație totală de 1362 de locuitori. Existau și aici cinci mori de apă, o piuă pentru sumane și postavuri, o olărie, o fabrică de săpun, o școală, patru biserici și un paraclis.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Doamna avea 1550 de locuitori în aceeași alcătuire a satelor,[10] iar comuna Vadurile avea 1565 de locuitori în satele Agârciu, Oanțu, Vaduri și Vadurile.[11] În 1931, zona a fost reorganizată, formându-se comuna Bistrița, cu satele Agârcia, Bistrița și Viișoara, comună suburbană a comunei urbane Piatra Neamț; în timp ce comuna Vaduri rămânea cu satele Oanțu, Vaduri și Vădurele.[12]

În 1950, comunele Vaduri și Viișoara au devenit parte a orașului regional Piatra Neamț din cadrul regiunii Bacău. Comuna Vaduri a fost apoi desființată și inclusă în comuna Viișoara. În 1968, comuna Viișoara a revenit la județul Neamț, reînființat.[13][14] În anul 2002 comuna a luat denumira de Alexandru cel Bun.[15]

Monumente istorice

modificare
 
Turnul de intrare al mănăstirii Bistrița, monument de arhitectură de interes național din comuna Alexandru cel Bun

În comuna Alexandru cel Bun se află biserica „Buna Vestire” (1512) a fostei mănăstiri Bisericani din satul Bisericani, precum și mănăstirea Bistrița (secolele al XIV-lea–al XIX-lea) din satul Bistrița, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. Ansamblul mănăstirii Bistrița cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1554), turnul-clopotniță cu paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou” (1498), turnul de intrare cu paraclisul „Sfântul Nicolae” (1546), casa Petru Rareș (secolul al XVI-lea), stăreția (secolul al XVIII-lea), ruinele caselor domnești (secolul al XV-lea) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea).

În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local: monumentul eroilor din Primul Război Mondial, construit în 1926, și aflat în satul Bistrița. El este clasificat ca monument funerar sau memorial.

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Google Maps – Comuna Alexandru cel Bun, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Vadurile, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 702. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Doamna, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 139–140. 
  10. ^ „Comuna Doamna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Vadurile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 279, 479. . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr 544/2002 privind schimbarea denumirii comunei Viișoara, în „Alexandru cel Bun". Camera Deputaților din România. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

modificare