Comuna Bucșani, Giurgiu

comună din județul Giurgiu, România

Bucșani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Goleasca, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat.

Bucșani
—  comună  —
Bucșani
Bucșani
Bucșani (Județul Giurgiu)
Poziția geografică
Coordonate: 44°20′41″N 25°40′20″E / 44.34472222°N 25.67222222°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Giurgiu (jud 2009).svg Giurgiu

SIRUTA101378

ReședințăBucșani
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Bucșani[*]Dan Păsat[*][3] (IND, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total86,2 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1988 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal087027

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

AșezareModificare

Comuna se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Mârșa și spre est la Ogrezeni.[4] Prin comună trece și calea ferată București-Videle, pe care este deservită de stația Vadu Lat și de halta de călători Anghelești.

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Bucșani

     Români (97,08%)

     Necunoscută (2,61%)

     Altă etnie (0,3%)




 

Componența confesională a comunei Bucșani

     Ortodocși (96,9%)

     Necunoscută (2,61%)

     Altă religie (0,48%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bucșani se ridică la 3.906 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.023 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Bucșani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dan Păsat[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat6       

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a Frăsinenilor”) pe Neajlov, două biserici și două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete).[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comuna Obedeni, era reședința plășii și avea în compunere satele Anghelești, Bucșanii de Jos, Obedeanca, Pârlita și Vadu Lat, cu 1279 de locuitori. În comuna Obedeni existau o biserică și o școală primară mixtă cu 47 de elevi (dintre care 3 fete).[8] Comuna Uești-Goleasca, cu satele Uești-Golești și Popeasca-Ciupagea avea 744 de locuitori, o biserică, o școală mixtă și o moară pe Dâmbovnic.[9] Comuna Uești-Moșteni avea doar satul de reședință cu 244 de locuitori, și o biserică.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ. Comuna Bucșani avea 1548 de locuitori și aceeași alcătuire;[11] comuna Obedeni avea 1782 de locuitori în satele Obedeni, Vadu Lat și în cătunul Anghelești;[12] în timp ce comunele Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de Goleasca, aceasta având 1396 de locuitori în satele Goleasca și Ueștii Moșteni.[13]

În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comuna Bucșani. Comuna Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov.[14][15] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[16]

Monumente istoriceModificare

 
Conacul Hristodor Ionescu, monument istoric

Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Glina.[17] Celelalte douăsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserica „Sfântul Nicolae” (1836) ctitorită de familia logofatului Radu Padure Glineanul ; școala veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casa Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Goleasca; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea), dar și încă o cladire istorică în satul Bucsani , Conacul Lui Radu Pădure Glineanul , moșier pe plaiurile Glinei , la cativa km de capitala Tarii Romanesti in 1800 .

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Google Maps – Comuna Bucșani, Giurgiu (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bucșiani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 678. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Obedeni, sau Obedeanca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 524. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Uești-Goleasca” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 684–685. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Uești-Moșteni” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 685. 
  11. ^ „Comuna Bucșani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Comuna Obedeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Comuna Goleasca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  17. ^ Cătălin Bem. „Cultura Gumelnița în vestul Munteniei”.