Comuna Ceica, Bihor

Ceica (în maghiară: Magyarcséke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bucium, Ceica (reședința), Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești și Incești.

Coordonate: 46°51′28″N 22°09′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.8577°N 22.1664°E
Ceica
Magyarcséke
— comună —
Biserica de lemn din satul Ceișoara
Ceica (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Regiune de dezvoltare	Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ	Bihor

SIRUTA	28335

Reședință	Ceica
Componență	Ceica, Bucium, Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești, Incești

Guvernare
- primar al comunei Ceica[*]	Ana-Livia Șovre[*]^[1] (PSD, 2016)

Suprafață
- Total	88,83 km²

Populație (2021)
- Total	3.422 locuitori
- Densitate	46 loc./km²

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	417155

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizare în cadrul județului Localizare în cadrul județului
Modifică date / text

Istorie

Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta (parlament) ungară de profesorul universitar Alexandru Roman. Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept.Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.^[2]

Obiective turistice

Biserica de lemn din Ceișoara
Biserica de lemn din Corbești
Biserica de lemn din Cotiglet
Biserica de lemn din Dușești
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

Demografie

Componența etnică a comunei Ceica

Români (93,89%)

Romi (1,58%)

Alte etnii (0,26%)

Necunoscută (4,27%)

Componența confesională a comunei Ceica

Ortodocși (64,47%)

Penticostali (23,85%)

Baptiști (5,35%)

Alte religii (2,02%)

Necunoscută (4,32%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceica se ridică la 3.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.591 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,89%), cu o minoritate de romi (1,58%), iar pentru 4,27% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,47%), cu minorități de penticostali (23,85%), baptiști (5,35%) și altele (1,11%), iar pentru 4,32% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Ceica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana-Livia Șovre[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	4
	Partidul Puterii Umaniste	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Partidul Alianța Renașterea Națională	1

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

[ed8e9f874c7e7fc316350343b74472f6-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[2] Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]