Comuna Costești, Vâlcea
Costești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bistrița, Costești (reședința), Pietreni și Văratici. Este compusă din patru sate: Costești, care este și centrul așezării, Văratici, Bistrița și Pietreni.
| Costești | |
| — comună — | |
 Comuna Costești, Vâlcea (în plan apropiat Mănăstirea Bistrița) | |
  Costești Costești (România) | |
| Coordonate: 45°10′N 24°2′E / 45.167°N 24.033°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vâlcea |
| SIRUTA | 169253 |
| Reședință | Costești |
| Componență | Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Costești[*] | Vasile Borăscu[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 100,2 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.738 locuitori |
| - Densitate | 35,6 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Se caracterizează printr-un relief de aproape 80% muntos și restul deluros. Acest aspect a influențat și ocupația locuitorilor comunei, circa 3600–3700 la număr, care este orientată spre exploatarea lemnului și prelucrarea lui, exploatarea calcarului din carieră în majoritate pentru Uzinele Sodice Govora (din Râmnicu Vâlcea), diferite meșteșuguri populare, oierit și creșterea animalelor mari (bovine).
Se remarcă existența unei bogății a subsolului insuficient exploatată, a unor izvoare de apă ioduroasă și sulfuroasă. În perioada interbelică, un medic pe nume Sacerdoțeanu, dându-și seama de puterea tămăduitoare a acestora a organizat niște stabilimente, băi cum le spunea localnicii. Au fost folosite pe timp de vară până în anul 1992 când au fost revendicate, iar în momentul de față sunt paragină.
Localitatea Costești, așa cum arată mărturiile arheologice este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Însă, prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.
Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița izvor de înțelepciune (1494), Mănăstirea Arnota (1634, schitul Păpușa (secolul XVI), biserica din Peșteră (1633), biserica "Sfinții Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobești (1750), biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).
De asemeni se mai poate vedea măestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și Podul reginei Maria și cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).
Dealungul timpului, comuna Costești a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiționale.
Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un potențial turistic deosebit. În afara mănăstirilor enunțate mai sus, se mai pot viziona rezervația naturală Muzeul Trovanților, Muzeul de artă "Dumitru D. Anghel" (fiu al locului), Peștera Liliecilor, alte peșteri, trasee montane de o rară frumusețe și acces la Parcul Național Buila-Vânturarița.
La circa 5 km se află o ctitorie importantă pentru neamul românesc Mănăstirea Horezu.
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Costești
Români (88,5%)
Romi (1,46%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (9,82%)
Componența confesională a comunei Costești
Ortodocși (89,26%)
Alte religii (0,66%)
Necunoscută (10,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Costești se ridică la 2.738 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.244 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%), cu o minoritate de romi (1,46%), iar pentru 9,82% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,26%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareComuna Costești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Borăscu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | |||||||
Personalități născute aici
modificare- Fenelon Sacerdoțeanu (1902 - 1982), medic;
- Aurelian Sacerdoțeanu (1904 - 1976), istoric.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
modificare- Biserica Secaturi, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Biserica 44 de Izvoare, 14 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro