Comuna Periș, Ilfov

Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălteni, Buriaș și Periș (reședința).

Coordonate: 44°41′18″N 26°00′15″E ({{PAGENAME}}) / 44.68833°N 26.00417°E
Periș
— comună și sat —

Periș Periș (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Ilfov

SIRUTA	104546

Reședință	Periș
Componență	Periș Bălteni Buriaș

Guvernare
- primar al comunei Periș[*]	Cristian Gheorghe[*]^[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Suprafață
- Total	78 km²

Populație (2021)
- Total	7.357 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	077150

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele Prahova și Dâmbovița, pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72).

Prin comună trece și calea ferată București–Ploiești, pe care este deservită de stația Periș şi Scroviștea.

Demografie

Componența etnică a comunei Periș

Români (92,88%)

Alte etnii (0,16%)

Necunoscută (6,96%)

Componența confesională a comunei Periș

Ortodocși (89,45%)

Penticostali (1,3%)

Alte religii (1,59%)

Necunoscută (7,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Periș se ridică la 7.357 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.557 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,88%), iar pentru 6,96% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,45%), cu o minoritate de penticostali (1,3%), iar pentru 7,65% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație

Comuna Periș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Cristian Gheorghe[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	3
	Uniunea Salvați România	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul România Noastră	1

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Cocioc, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comună funcționau o povarnă, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălteni, Cocioc și Piscu.^[6] În 1925, comuna era arondată plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total.^[7]

În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comuna fiind reorganizată. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia.^[8]^[9] În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București^[10] și devenită în 1997 județul Ilfov.

Monumente istorice

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica " Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni (4).jpg În comuna Periș se află biserica „Sfântul Nicolae” a fostului schit Bălteni, datând din 1626, aflată în satul Bălteni și clasificată ca monument istoric de arhitectură de interes național.

Palatul Scroviștea

Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost întocmită o hartă, iar regele a hotărât să construiască reședinte în trei dintre ele, practic în cele mai curate 3 localități. Și asa au fost construite palatele de la Sinaia, Scroviștea și Savârșin (ordinea este dată de gradul de curățenie a aerului).

Pentru o perioadă de timp, palatul a aparținut casei regale și a fost locuit de membrii dinastiei de Hohenzollern. Acest fapt a făcut ca numele palatului să fie legat de istoria țării. În prezent, palatul face parte din patrimoniul de protocol al României fiind deschis, pentru o perioadă de timp, turiștilor interesați să admire arhitectura deosebită, dar și fantastica opulență în care trăia familia Ceaușescu în Palatul Scroviștea.

Alte opt monumente

În rest, opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice — două la Bălteni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat ca monument de for public.

Personalități născute aici

Ovidiu Ioanițoaia (n. 1945), jurnalist sportiv.

Vezi și

Grădiștea - Căldărușani - Dridu și Scroviștea (arii naturale de protecție specială avifaunistică)

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cociocul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 541–542.
^ „Comuna Cocioc în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 23 februarie 2012.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 4 mai 2012.
^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 4 mai 2012.
^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 3 iulie 2012.

http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/

[c1dd05281a59805d8b40423296731245-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-2] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-3] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[5] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[6] Lahovari, George Ioan (1899). „Cociocul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 541–542.

[7] „Comuna Cocioc în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 23 februarie 2012.

[8] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 4 mai 2012.

[9] „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 4 mai 2012.

[10] „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 3 iulie 2012.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]