Constantin Dumitrescu (Turcu)
Constantin Dumitrescu „Turcu” | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 25 februarie 1868 Morunglav |
Decedat | 24 ianuarie 1935 Craiova |
Părinți | Ioan și Nicolița Dumitrache |
Căsătorit cu | Elena Dăbuleanu (Coșoveanu) - 1897 |
Naționalitate | ![]() |
Ocupație | conducător militar[*] ![]() |
comandant al Diviziei 7 Infanterie | |
În funcție | |
1919 - 1919 | |
Monarh | Ferdinand I |
Prim-ministru | Arthur Văitoianu |
Studii | Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1890 - 1892) Școala Superioară de Război(1906 - 1908)[1]:p. 349 |
Activitate | |
Gradul | Sublocotenent (1892) Locotenent (1896) Căpitan (1904) Maior (1911) Locotenent-colonel (1915) Colonel (1916) General de brigadă (1917) General de divizie (1924)[2] |
A comandat | 1916 - șef de stat major al Diviziei 1 Infanterie 1917 - comandant al Brigăzii 12 Infanterie 1918 - comandant al Brigăzii 22 Infanterie 1919 - comandant al Diviziei 7 Infanterie |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) Operațiile militare postbelice (1918-1920) |
Modifică date / text ![]() |
Constantin Dumitrescu zis „Turcu” (n. 25 februarie 1868, Morunglav - d. 24 ianuarie 1935, Craiova) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. La naștere a purtat numele de familie „Dumitrache” pe care l-a schimbat ulterior în „Dumitrescu”.
A îndeplinit funcții de șef de stat major de divizie și comandant de brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918.[3]
Cariera militarăModificare
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Constantin Dumitrescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de comandant al Regimentului 56 Infanterie.[4][5][6][7]
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de șef de stat major al Diviziei 1 Infanterie, comandant al Brigăzii 12 Infanterie, comandant al Brigăzii 22 Infanterie, și comandant al Diviziei 7 Infanterie. distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de pe Valea Jiului, din anul 1916, precum și în operațiile militare postbelice.[3][8]:p. 138)
DecorațiiModificare
- Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1910)
- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1917)
- Medalia „Avântul Țării”, (1913)[2]:p. 10
NoteModificare
- ^ ***, Istoricul Școalei Superioare de Războiu. 1889-1939, București, 1939
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920 (ediție provizorie), Atelierele grafice „Socec & Comp.”, București, 1921
- ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
- ^ Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
BibliografieModificare
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
Vezi șiModificare
- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României