Costin Murgescu

Date personale
Costin Murgescu

Născut	27 octombrie 1919 Râmnicu Sărat, Râmnicu-Sărat, România
Decedat	30 august 1989 (69 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist diplomat sociolog[] istoric diarist[] economist critic literar[*]
Limbi vorbite	limba română
Reprezentant permanent al României la Organizația Națiunilor Unite în New York

Premii	Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a[*] (18 august 1964)
Partid politic	PCR
Alma mater	Universitatea din București Academia de Studii Economice din București
Modifică date / text

Costin Murgescu (n. 27 octombrie 1919, Râmnicu Sărat, Râmnicu-Sărat, România – d. 30 august 1989, București, România) a fost diplomat, economist, geopolitician, specialist în globalizare român, membru corespondent al Academiei Române, directorul institutului de Economie Mondială din București.^[1] De asemenea, a fost unchiul istoricului Bogdan Murgescu.^[2]

Biografie

Costin Murgescu s-a născut la data de 27 octombrie 1919 în orașul Râmnicu Sărat^[3]^[4] ca fiu al generalului Ion C. Murgescu (1895-1981). De tânăr, a fost interesat de drept, istorie, artă și literatură. La vârsta de 19 ani a scris o lucrare despre procesul semnatarilor Memorandumului Transilvaniei. Între timp, Murgescu s-a înscris și la Facultatea de Drept a Unviersității din București, continuând colaborarea cu diferite publicații din țară, între care "Familia", "Revista Fundațiilor Regale" sau "Noua Gazetă de Vest" de la Oradea.^[4]^[5] ^[6]

Costin Murgescu, deși fiu de general, a plecat pe frontul de luptă al celui de-al doilea război mondial, a luptat și a fost rănit grav. Adus apoi la spitalul militar din Cluj, a fost salvat.^[7]^[8]

România liberă

După vindecarea sa îndelungată, Costin Murgescu a fost numit ca redactor al rubricilor economice ale ziarului "România liberă". Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei "Cinema".

Planul Valev

Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat" planul Valev (planul omului de știință sovietic Emil Borisovici Valev), plan prin care sovieticii urmăreau crearea, în țările socialiste, a unor enclave economice autonome față de țara-mamă, profilate astfel încât industria revenea doar unor state socialiste. Iar în rest, inclusiv în România, să fie înființate doar zone agricole, coordonate, desigur, tot de sovietici."^[7]

Argumentele clar exprimate de Costin Murgescu, au fost recunoscute ca valide de către revista internațională „Komunist", care apărea la Praga, în Cehoslovacia. Imediat după aceea, revista cehă, care avea apariții și în limbile germană, franceză și engleză a publicat lungul eseu al lui Murgescu simultan în cehă și în celelalte trei limbi ale sale de apariție, limbi de largă circulație internațională. Imediat, Costin Murgescu a devenit o celebritate profesională mondială în probleme de geopolitică și globalizare.^[9]

Ca atare, în chip evident, încercarea de re-subjugare a României, după desființarea Sovrom-urilor și plecarea sovieticilor din țară (din 1959-1960) a căzut cu „brio". Meritele lui Murgescu fiind evidente, acesta fost numit director general al Institutului de Economie Mondială. "Legat de acest plan Valev, în România se glumea spunându-se că, dacă ar fi aplicat, ar fi fost bine ca noi, românii, să cultivăm doar ... fân, iar bulgarii să se ocupe de epigrame." ^[7]

Carieră de diplomat

După perioada de demolare a planului Valev și de conducere al Institutului de Economie Mondială, Costin Murgescu a avut o altă carieră ca diplomat, fiind ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite.^[10]

Decorații

Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”, clasa a III-a (18 august 1964), „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[11]

Principalele lucrări publicate (lista este incompletă) ^[12]

1940 - Fragment ardelean: Procesul Memorandumului, Editura Vremea, Colecția România Eroică, București;
1956 - Reforma agrară din 1945, Editura Academiei R.P.R., București;
1964 - Concepții potrivnice principiilor de bază ale relațiilor economice dintre țările socialiste, Viața economică, București, numărul 23 din 5 iunie 1964 - Articolul-eseu combătând Planul Valev;
1967 - Cooperarea economică și tehnico - științifică internațională, efectele ei asupra creșterii economice și dezvoltării schimburilor externe, România, București;
1987, 1989 - Mersul ideilor economice la români, volumele I și al II-lea, Editura Științifică și Enciclopedică, România, București;
1996 - Drumurile unității românești. Drumul oilor. Drumurile negustorești, Editura Enciclopedică, România, București, (ediție postumă);
1985 - Japonia în economia mondială (Carnet de călătorie), Editura Științifică și Enciclopedică, România, București.

Sfaturi

Iată câteva sfaturi pe care Eugeniu Carada le-a dat actorilor vieții economice și publicului din România:^[13]

„Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor.“,
„Dacă înșeli un creditor, acesta devine pentru tine o fântână secată.“,
„Nu făgădui decât jumătate din ceea ce poți să faci cu ușurință“.

Concursul Costin Murgescu pentru Cercetare în Economie

În anul 2012, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a inițiat Concursul "Costin Murgescu" pentru cercetare în economie adresat studenților masteranzi sau doctoranzi de naționalitate română. [1] Arhivat în 20 mai 2014, la Wayback Machine. Câștigătorul concursului primește un premiu în valoare de 3.000 de euro. Studenții se înscriu la concurs cu o lucrare originală pe o temă de macroeconomie, la alegere. În spiritul ideilor lui Costin Murgescu, concursul provoacă studenții să dezvolte o gândire deschisă, să își aprofundeze cercetările, să își expună și argumenteze ideile și să își practice abilitățile de cercetare.^{[necesită citare]}

Referințe

^ „Bio Costin I. Murgescu”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.
^ VIDEO INTERVIU istoricul Bogdan Murgescu: Tatal l-a invatat chiverniseala, iar Romania l-a facut sa inteleaga coruptia, www.hotnews.ro
^ Laurențiu Guțescu, Ion Bold, Marius Băcescu, Oameni de seamă: economiști. Editura Mica Valahie, 2013, ISBN: 978-606830-457-1, pp. 365–366
^ ^a ^b Costin Murgescu at the Bank Deposit Guarantee Fund site
^ Isărescu, p. 32
^ Anca Filipovici, "O incursiune în presa culturală interbelică din provincie: localismul creator ca simptom al periferiei în nordul Moldovei", in Raduț Bîlbîie, Mihaela Teodor (eds.), Elita culturală și presa (Congresul Național de istorie a presei, ediția a VI-a), Editura Militară, Bucharest, 2013, ISBN: 978-973-32-0922-5, pp. 267–268
^ ^a ^b ^c RL - 135 de ani - Prima femeie la cârma "României libere" Arhivat în 22 septembrie 2013, la Wayback Machine., 7 martie 2012, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 18 iulie 2013
^ „Despre Costin I. Murgescu”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.
^ Romania Liberă Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine. - Articol despre Planul Valev
^ Articol Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine. în România Liberă scris de Virgil Lazăr
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
^ „Costin Murgescu - Prezentare”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.
^ „Isărescu: Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor”. Arhivat din original la 21 februarie 2014. Accesat în 3 februarie 2014.

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M
Despre Costin I. Murgescu Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine. pe web site-ul Academiei de Studii Economice Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine., București

[1] „Bio Costin I. Murgescu”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.

[2] VIDEO INTERVIU istoricul Bogdan Murgescu: Tatal l-a invatat chiverniseala, iar Romania l-a facut sa inteleaga coruptia, www.hotnews.ro

[gutescu-3] Laurențiu Guțescu, Ion Bold, Marius Băcescu, Oameni de seamă: economiști. Editura Mica Valahie, 2013, ISBN: 978-606830-457-1, pp. 365–366

[fgdb-4] Costin Murgescu at the Bank Deposit Guarantee Fund site

[mi32-5] Isărescu, p. 32

[6] Anca Filipovici, "O incursiune în presa culturală interbelică din provincie: localismul creator ca simptom al periferiei în nordul Moldovei", in Raduț Bîlbîie, Mihaela Teodor (eds.), Elita culturală și presa (Congresul Național de istorie a presei, ediția a VI-a), Editura Militară, Bucharest, 2013, ISBN: 978-973-32-0922-5, pp. 267–268

[cp2013-07-18-7] RL - 135 de ani - Prima femeie la cârma "României libere" Arhivat în 22 septembrie 2013, la Wayback Machine., 7 martie 2012, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 18 iulie 2013

[8] „Despre Costin I. Murgescu”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.

[9] Romania Liberă Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine. - Articol despre Planul Valev

[10] Articol Arhivat în 21 septembrie 2013, la Wayback Machine. în România Liberă scris de Virgil Lazăr

[Decreul509-11] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.

[12] „Costin Murgescu - Prezentare”. Arhivat din original la 21 septembrie 2013. Accesat în 21 septembrie 2013.

[13] „Isărescu: Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor”. Arhivat din original la 21 februarie 2014. Accesat în 3 februarie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]