Dan Șova
Dan Coman Șova | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (51 de ani) București |
Cetățenie | România |
Ocupație | istoric politician |
Limbi vorbite | limba română |
Ministru al transporturilor | |
În funcție 5 martie 2014 – 24 iunie 2014 | |
Președinte | Traian Băsescu |
Prim-ministru | Victor Ponta |
Precedat de | Ramona Mănescu |
Succedat de | Ioan Rus |
Senator de Olt | |
În funcție 19 decembrie 2008 – 26 mai 2015 | |
Partid politic | Partidul Social Democrat |
Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Dan Coman Șova (n. 9 aprilie 1973, București) este un om politic român, senator de Olt în legislatura 2008-2012 din partea Partidului Social Democrat, ministru pentru relația cu parlamentul în primul guvern Ponta (6 august 2012-21 decembrie 2012), ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în al doilea guvern Ponta (21 decembrie 2012-5 martie 2014), ministru al transporturilor în al treilea guvern Ponta (5 martie 2014-24 iunie 2014).
Studii
modificareÎn anul 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, iar în 2001 a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul aceleiași universități. În anul 2005 a obținut titlul de doctor în drept din partea Universității București, cu teza de doctorat intitulată Fiscalitatea aplicabilă societăților comerciale.
Activitatea politică
modificareAcest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în februarie 2014 |
- Membru PSD, membru al organizației județene PSD Olt (din februarie 2003 - prezent)
- Președinte interimar organizației orășenești Drăgănești-Olt din PSD (2009 – Aprilie 2010)
- Vicepreședinte al Departamentului de justiție al PSD (februarie 2008 – februarie 2009)
- Președinte al Departamentului de justiție al PSD (martie 2009 – aprilie 2010)
- Președinte al Comisiei naționale de arbitraj și integritate morală a PSD (din iunie 2010)
- Prim-vicepreședinte al organizației județene a PSD Olt (din iulie 2010)
Activitatea parlamentară
modificare- Senator, membru al Senatului României (legislatura 2008 - 2012)
- Vicepreședinte al grupului senatorial al alianței PSD + PC (decembrie 2008 – septembrie 2010)
- Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului României (din decembrie 2008)
- Membru al Comisiei juridice a Senatului României (din decembrie 2008)
- Membru al Comisiei parlamentare de redactare a noului Cod Civil și a noului Cod de Procedură Civilă
- Vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru modificarea Constituției României
Activitatea profesională
modificare- Asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (1998 – 2000)
- Preparator universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (1996 - 1998)
- Titular al seminarului Proceduri Fiscale, Institutul Național al Magistraturii (2002 - 2004)
Activitatea editorială
modificare- Directorul Revistei române de drept al afacerilor, editurile Rosetti și Wolters Kluwer Romania (2002 – 2006)
- Membru în colegiul director al revistei Curierul fiscal editat de editura C. H. Beck (din München) (2009)
Activitatea profesională juridică
modificare- Avocat; la Baroul București (1995 – prezent)
- Deține casa de avocatură Șova și Asociații[1]
- Clasat anual, începând din 2004, de publicația britanică European Legal Expert, între cei mai valoroși 30 de avocați ai României, într-o enumerare alfabetică, care nu presupune un clasament.
- Practician certificat în domeniul reorganizării judiciare și al falimentului; membru în Uniunea Națională a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare din România (2001 – prezent).
Afirmații publice prin care a susținut ca soldații români nu au participat la pogromul de la Iași
modificareLa 5 martie 2012, ca purtător de cuvânt al Partidului Social Democrat (PSD), a făcut unele afirmații într-o emisiune a postului de TV Money Channel prin care a minimalizat existența pogromului din iunie 1941 de la Iași. A afirmat că, în acel pogrom, numai „23-24 de cetățeni români de origine evreiască [...] au fost omorâți de soldații din armata germană” și că „la masacrul de la Iași nu au participat români”. El a mai spus că acest lucru ar fi fost demult lămurit de istorie. De asemenea, Șova a afirmat că „niciun evreu nu a avut de suferit și asta i s-a datorat lui Antonescu”. A sugerat că aceste aserțiuni s-ar întemeia pe date cuprinse într-o carte scrisă de istoricul Teșu Solomovici.[2]
Institutul Național Elie Wiesel pentru studiul Holocaustului din România și-a exprimat indignarea și dezaprobarea față de afirmațiile făcute de Dan Șova. [1]
În Revista 22, Rodica Palade a arătat că afirmațiile lui Șova se înscriu într-o mai veche linie politică a PSD, prin care se minimaliza și se nega Holocaustul în România.[3]
În consecință, Victor Ponta, liderul partidului, l-a înlocuit din funcția de purtător de cuvânt al PSD și a declarat că Șova „a făcut o mare gafă” și că „punctul de vedere al PSD [...] este în totală contradicție” cu aceste afirmații.[4]
Șova și-a cerut scuze a doua zi, însă a încercat să lase a se înțelege că cele afirmate de el ar fi fost interpretate greșit.[5]
Procesele de corupție
modificarePe 17 septembrie 2015 Dan Șova a fost trimis în judecată împreună cu fostul premier Victor Ponta, pentru fapte de corupție, acuzat că, alături de alți inculpați, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiționale asupra unor contracte aflate în desfășurare cu 2 complexuri energetice, provocând o daună de peste 3 milioane lei statului român.[6][7] În data de 20 mai 2018, Dan Șova a fost achitat pentru acuzațiile formulate de DNA în Dosarul Rovinari-Turceni.
Pe 26 ianuarie 2016 Dan Șova a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență în dosarul CET Govora[8]
Pe 20 iunie 2018 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.[9] După ce a fost ținut în detenție timp de 6 luni fără ca hotărârea din 20 Iunie 2018 să fie motivată, la data de 20 Decembrie 2018, la doar o zi după redactarea motivării hotărârii din 20 iunie 2018, această hotărâre a fost suspendată de către Înalta Curte de Casație și Justiție iar Sova Dan Coman a fost pus în libertate. În februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, a anulat decizia pronunțată la data de 20 iunie 2018.[10][11] În octombrie 2019 a fost anulată și hotărârea de fond din acest dosar[12].
Pe 1 martie 2023 Dan Șova a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul CET Govora.[13]
Note
modificare- ^ Dan Șova, un avocat bogat, cu bani de la stat, 9 martie 2011, adevarul.ro, accesat la 17 mai 2011
- ^ Rață, Marinela (). „Senatorul PSD Dan Șova neagă pogromul de la Iași. Istoricii sunt revoltați”. TVR Info. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Dan Șova, țapul ispășitor al negaționismului pesedist”. . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „Gafa senatorului Șova. Victor Ponta: Dan Șova nu mai este purtător de cuvânt al PSD și este trimis la Washington pentru a se documenta pe marginea Holocaustului”. Revista 22. .[nefuncțională]
- ^ Drăgan, Flavia. „Șova își cere scuze că a negat Holocaustul”. România liberă. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Direcția Națională Anticorupție. „urmărire penală ȘOVA DAN-COMAN - cu sursă”. Accesat în .
- ^ Alexandru Ion, (), „Dan Șova, urmărit penal pentru contracte ilegale la companiile energetice Turceni și Rovinari, dezvăluite în exclusivitate de România Liberă”, România liberă, arhivat din original la , accesat în
- ^ „trimitere cet”.
- ^ Dan Șova, condamnat la 3 de închisoare Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres.ro, 20 iunie 2018.
- ^ „Instanța supremă anulează condamnarea lui Dan Șova în dosarul CET Govora. Procesul se va rejudeca”. EurActiv | Știri, politici europene & Actori UE online. Accesat în .
- ^ „Instanța supremă anulează condamnarea lui Dan Șova în dosarul 'CET Govora'. Procesul se va rejudeca”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ „Dosarul de corupție al lui Dan Șova, rejudecat de la zero. Decizie în premieră, după hotărârea CCR privind completurile de 3 judecători”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „condamnare 2”.