Discuție:Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului

?

CFF ajungea numai până la Poiana Uzului ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 decembrie 2018 22:42 (EET)

Nu știu exact.--Kunok Kipcsak (discuție) 15 decembrie 2018 23:13 (EET)

Ideea e că nu știm deocamdată până unde se întindea. Distanța de 54 de km găsiți pe net este discutabilă (pînă la Poiana Uzului sun 11-13 km, iar 54 de km sunt până aproape de Sânmartin, în Harghita). Poate un nume mai potrivit ar fi Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului în sensul că acea CFF era pe valea Uzului (adică a râului Uz). Genul ăsta de denumire este folosit și la CFF Comănești-Asău, Gura Hangului-Hangu, Borca-Sabasa. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 decembrie 2018 14:17 (EET)

De acord.--Kunok Kipcsak (discuție) 16 decembrie 2018 14:58 (EET)

Părere

Din

„În anul 2007, înainte de închiderea procesului de producție din rafinărie, materia primă (reziduu de vid) era transportată de la RAFO Onești la Dărmănești cu vagoane cisternă și produsele semifabricate rezultate din procesarea reziduului de vid se transportau tot vagonabil, la RAFO Onești.[8] Calea ferată a fost ulterior desființată iar terenul eliberat, în suprafață de 40.914 mp, fiind pus la vânzare de Casa de Insolvență Transilvania, lichidatorul judiciar al Petrochemical Trading S.R.L.”

n-aș păstra decât

„După închiderea rafinăriei [în anul...], calea ferată a fost ulterior desființată [în anul...] și ulterior dezafectată.”

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 decembrie 2018 22:52 (EET)

Presto!

@Accipiter Gentilis Q.: Să fie asta făcută pe CFF-ul nostru?--Kunok Kipcsak (discuție) 9 iunie 2019 23:52 (EEST)

Mai am... (vedeți aici) [1], [2], [3].--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 01:23 (EEST)

Din păcate nu știm mare lucru despre CF din zonă, dar se pare că era una și în partea de vest (sau se continua aceeași), pe teritoriul luat odată cu Diktatul de la Viena.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 01:26 (EEST)

Nu s-ar putea încărca câteva dintre ele la Commons? Acelea cu mocănița și CFF...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 iunie 2019 06:46 (EEST)

S-ar putea, cred. Fotografiile sunt donate de HUNGARIAN JEWISH MUSEUM AND ARCHIVES. Trebuie însă precizat acest lucru, la fel ca aici.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 17:14 (EEST)

Sunt deja încărcate de mai mult timp...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 21:49 (EEST)

Așa este, numai că nu au toate categoria „Valea Uzului, Harghita”. Pot fi găsite la „1941 in Romania”.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 iunie 2019 21:51 (EEST)

Nu pot să nu remarc, decât cu o reală invidie, că se găsesc mai multe fotografii despre CFF din Ro pe la alții...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 22:14 (EEST)

Hunii care își puneau carnea sub șa făceau foto de calitate și mai multe decât urmașii dacilor, părinții civilizației, primii pe Lună, etc...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 iunie 2019 22:20 (EEST)

Proababil că nu ați remarcat, fotografiile au strânsă legătură nu cu hunii, ci cu poporul ales...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 10 iunie 2019 23:19 (EEST)

Mai misteic, e vorba de soroșiști. Mâna necuratului, maică!--Kunok Kipcsak (discuție) 10 iunie 2019 23:22 (EEST)

Apropo de daci: E greu să scrii istoria când pe de o parte găsești gârlă material de calitate căutând după Úzvölgye and 1916, iar pe de altă parte dacă scrii "Valea Uzului" and 1916 nu găsești aproape nimic...--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 11 iunie 2019 19:54 (EEST)

Găsire de rimă....

Ceva nu rimează. Dacă a fost fabrica construită în 1920 (Atkins dixit), atunci CFF la 1900 nu folosea fabricii, inițial, ci aducea lemn pentru alte fabrici sau nevoi. Pe de altă parte, acum nu e clar dacă antebelic au fost 2 segmente diferite - unul pe teritoriul Ro și unul pe teritoriul Ungariei, unite ulterior, sau CFF a fost prelungită de la Valea Uzului, spre Dărmănești.

Ar avea logică dacă ar rezulta că cei 2 au construit o fabrică la Valea Uzului în Interbelic și au prelungit CFF de la Valea Uzului la Dărmănești.

Ideea e că acum nu se mai înțelege om cu cale ferată și ar trebui cumva pus macazul în direcția inteligibilă. Accipiter Gentilis _Q.^(D) 27 august 2024 16:42 (EEST)

M-am gândit la problemă și am înțeles că o linie sigur folosea fabricii de cherestea, în teritoriul ungar. Informația cu anii 1920 este cel mai probabil greșită pentru că această carte poștală a circulat în 1915 și a fost produsă de Ed. Adler și fiu, Brașov (cineva din familia lui Leopold Adler, probabil Alfred Adler). Se vede foarte clar că exista activitate încă de atunci, iar construcția de pe deal, în spatele pichetului de grăniceri imperial, cel mai probabil este casa familiei Rosenberg „în stil elvețian”. Am mai găsit o carte poștală cu fabrica din preajma anului anului 1904, urmează să o încarc. În aceeași perioadă a apărut și cartea poștală cu vama românească, fotografiată din teritoriul ungar. Ca fapt divers, nu se vede nicio cale ferată în preajmă, deși zona este denivelată și îngustă și dacă era construită ar fi trecut-o pe lângă drum. Cred că linia a fost continuată după 1920 spre Dărmănești, ori legată cu una existentă în partea românească. În Dărmănești exista fabrica de cherestea a lui B. Steinherz din Budapesta, care la mărimea ei ar fi avut nevoie de CFF.--Kun Kipcsak (discuție) 27 august 2024 17:03 (EEST)

Complexitatea istorică dată de activitățile de prelucrare a lemnului pe de o parte și alta a graniței, în preajma conflagrației, am mai întâlnit-o la Calea ferată Onești–Oituz. Sunt subiecte insuficient documentate, menționate pe scurt în surse.--Kun Kipcsak (discuție) 27 august 2024 17:07 (EEST)

+O hartă de la documentația de delimitate a județelor din 1969 arată calea ferată în dreptul fostei granițe și a pichetului românesc, dar pe partea dreaptă a râului Uz. Deci iar se complică treaba, dar măcar avem confirmarea că sistemul trecea pe acolo la acel moment.--Kun Kipcsak (discuție) 27 august 2024 17:12 (EEST)

Ar mai fi o treabă: Siegfried Rosenberg avea 25 de ani în 1900. Mi se pare poate un pic cam tinerel pentru un proiect de o asemenea anvergură. Bine, erau alte vremuri și el putea fi mandatarul familiei, proiectul find de fapt coordonat de altcineva. Pe de altă parte, poate că în 1920 fabrica a fost de fapt reconstruită, pornindu-se de la ruinele rămase după luptele care s-au desfășurat acolo. S-ar putea spune, în acest caz, că frații Rosenberg au construit practic o nouă fabrică. Mi se pare o explicație poate plauzibilă. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 27 august 2024 17:19 (EEST)

Da, de o altă reconstruire de fabrică, dar înainte de război, a fost în cazul Fabrica de Sticlă, Bacău. Nu găsesc nicăieri cine o construit-o prima dată, în condițiile în care am „săpat” serios... Acolo distrugerile făcute de incendii erau problema, apoi evacuarea satului și distrugerea locului în WWI i-a pus capăt.--Kun Kipcsak (discuție) 27 august 2024 17:33 (EEST)

O sursă bună, dar fără acces.--Kun Kipcsak (discuție) 27 august 2024 18:23 (EEST)